1
00:00:45,516 --> 00:00:53,776
ÎNCERCĂRILE VIEȚII

2
00:00:57,081 --> 00:01:01,824
<i>DESPRE COMPORTAMENTUL
ANIMALELOR ÎN NATURĂ</i>

3
00:01:14,586 --> 00:01:18,279
ORIENTAREA

4
00:01:28,238 --> 00:01:31,230
Sfârșitul unei zi în Africa

5
00:01:31,398 --> 00:01:34,993
și animalele se pregătesc
de noapte.

6
00:01:35,158 --> 00:01:41,347
Babuinii se cațără sus în copaci,
iar păsările se întorc la cuiburi.

7
00:01:42,238 --> 00:01:46,277
Toate aceste animale se bazează
pe ochi să-și găsească drumul,

8
00:01:46,438 --> 00:01:49,430
așa cum fac și eu.

9
00:01:49,598 --> 00:01:52,431
În scurt timp va fi întuneric beznă.

10
00:01:52,598 --> 00:01:55,510
Fără o lanternă, ar fi prudent

11
00:01:55,678 --> 00:01:59,307
să nu mă aventurez în întuneric.

12
00:01:59,478 --> 00:02:05,189
Dar nu toate animalele se bazează pe vedere.
Unele folosesc alte simțuri pentru a se orienta.

13
00:02:05,358 --> 00:02:09,067
Pe scurt, își permit să se
aventureze în noapte.

14
00:02:22,038 --> 00:02:27,237
Hiene pătate.
Vânează aproape numai noaptea.

15
00:02:29,518 --> 00:02:32,510
Călătoresc până la 90 km
într-o noapte

16
00:02:32,678 --> 00:02:36,956
și se bazează foarte mult pe miros
pentru orientare.

17
00:02:38,078 --> 00:02:42,629
Au indicatoare marcate prin miros care
le spun dacă și alte hiene au mai trecut pe aici.

18
00:02:42,798 --> 00:02:48,794
Își adaugă propria semnătură frecând
tulpinile de iarbă de glandele de sub coadă.

19
00:02:54,078 --> 00:02:57,388
Înregistrarea poate fi detectată
timp de aproape o lună,

20
00:02:57,558 --> 00:03:00,356
așa că fiecare stație e plină
de informații

21
00:03:00,518 --> 00:03:04,511
despre sosiri și plecări care au avut loc
de când nu au mai trecut pe acolo.

22
00:03:06,958 --> 00:03:11,076
Hienele își depozitează de asemenea
urina și fecalele în locuri speciale.

23
00:03:11,238 --> 00:03:13,832
Pentru ele, cu nasul lor hipersensibil,

24
00:03:13,998 --> 00:03:19,948
aceste stații de gunoi sunt ca niște faruri
ce luminează în noapte la distanță.

25
00:03:35,078 --> 00:03:37,638
Maimuțe - galago.

26
00:03:37,798 --> 00:03:41,996
Folosesc trasee regulate

27
00:03:42,158 --> 00:03:44,752
pe care le marchează cu grijă.

28
00:03:44,918 --> 00:03:48,513
Intenționat urinează pe labe.

29
00:03:50,518 --> 00:03:55,751
Acum fiecare creangă pe care aleargă
e impregnată cu miros.

30
00:03:59,758 --> 00:04:03,307
Orice intrus e imediat depistat
și alungat.

31
00:04:03,478 --> 00:04:07,266
Localnicii adulmecă mereu
prezența vreunui străin

32
00:04:07,438 --> 00:04:11,556
și dacă vreo femelă intră
în perioada de împerechere.

33
00:04:32,838 --> 00:04:36,626
Omizile-cort sunt de asemenea
în mișcare toată noaptea,

34
00:04:36,798 --> 00:04:40,677
mărșăluind din taberele lor de mătase
în căutarea mâncării.

35
00:04:44,278 --> 00:04:50,114
Când golesc un tufiș de frunze,
un cercetaș pleacă să caute altă mâncare.

36
00:04:51,998 --> 00:04:55,786
Glandele de miros din partea posterioară
lasă o dâră de miros.

37
00:04:55,958 --> 00:05:01,555
E în avantajul cercetașilor, pentru a-și
putea găsi drumul înapoi la cort.

38
00:05:13,718 --> 00:05:20,510
O frunză, o masă. După ce au mâncat-o complet,
se întorc, urmându-și propria dâră de miros.

39
00:05:24,038 --> 00:05:28,031
Dar continuă să secrete miros.

40
00:05:28,198 --> 00:05:34,194
Omizile pot face diferența dintre
o singură dâră sau una dublă.

41
00:05:34,358 --> 00:05:39,876
Prin miros pot spune dacă cea care a lăsat-o
a avut o masă bună înainte de a se întoarce.

42
00:05:40,038 --> 00:05:44,031
Astfel știu dacă urma le va
duce la mâncare.

43
00:05:45,278 --> 00:05:49,794
În curând, o rețea de mirosuri
acoperă crengile,

44
00:05:49,958 --> 00:05:55,555
permițând omizilor să nu piardă timp
în goana lor constantă după hrană.

45
00:06:13,278 --> 00:06:17,271
Mirosul nu e singura cale
de a-ți găsi drumul în întuneric.

46
00:06:17,438 --> 00:06:22,831
Această peșteră uriașă din Borneo
e casa unor păsări care folosesc alt sistem.

47
00:06:22,998 --> 00:06:29,392
Sunt lăstuni. E seara și se întorc
în peșteră ca să înnopteze.

48
00:06:29,558 --> 00:06:35,155
În acest moment afară e încă lumină
și pot vedea, așa că sunt destul de tăcute,

49
00:06:35,318 --> 00:06:41,314
dar să le auzim după ce intră
în peștera întunecată.

50
00:06:49,638 --> 00:06:55,827
Aceste scări au fost construite de oamenii
care adună cuiburile lor din care fac o supă.

51
00:06:57,278 --> 00:07:03,194
Ele coboară până la o platformă șubredă,
alunecoasă, care atârnă la 55 m de tavanul peșterii,

52
00:07:03,358 --> 00:07:06,555
de-a lungul cuiburilor prinse
de perete.

53
00:07:06,718 --> 00:07:09,437
Corul de piuituri pe care-l auzim

54
00:07:09,598 --> 00:07:13,591
e făcut de păsările care zboară
în întuneric.

55
00:07:13,758 --> 00:07:18,274
Fiecare pasăre se ghidează după ecoul
făcut de chemarea ei

56
00:07:18,438 --> 00:07:20,952
când se izbește de peretele peșterii.

57
00:07:21,118 --> 00:07:25,316
Uimitor e faptul că pot distinge
propriul ecou

58
00:07:25,478 --> 00:07:27,946
de cel al celorlalte păsări.

59
00:07:28,118 --> 00:07:32,111
Deși sunt peste un milion
de lăstuni în peșteră,

60
00:07:32,278 --> 00:07:38,274
fiecare e capabil să-și găsească drumul
la cuib în întuneric.

61
00:07:44,878 --> 00:07:48,871
Păsările nu sunt singurele animale
care au dezvoltat ecolocația.

62
00:07:49,038 --> 00:07:52,428
Prima dată au dezvoltat-o
mamiferele - liliecii.

63
00:07:54,278 --> 00:07:58,669
Această mare de roz
e o msă de lilieci nou-născuți.

64
00:07:58,838 --> 00:08:03,832
O mamă trebuie să-și poată găsi
drumul prin pasajele întortocheate ale peșterii

65
00:08:03,998 --> 00:08:07,991
și să aterizeze lîngă puiul ei
ca să-l alăpteze.

66
00:08:09,958 --> 00:08:15,351
Echipamentul de ecolocație al liliecilor
e și mai bine dezvoltat decât al lăstunulor.

67
00:08:15,518 --> 00:08:20,387
În primul rând, au urechi uriașe pe care
le mișcă continuu pentru a capta cel mai slab ecou.

68
00:08:22,878 --> 00:08:26,666
În al doilea rând, au în jurul nasului
niște pâlnii complexe

69
00:08:26,838 --> 00:08:30,831
care focalizează sunetele
într-o rază îngustă.

70
00:08:32,398 --> 00:08:37,107
Și lucrul cel mai important, frecvența
sunetului folosit e foarte înaltă.

71
00:08:37,278 --> 00:08:42,671
Rezultatul, sistemul de ecolocație al liliecilor
e mult mai eficient decât al lăstunilor.

72
00:08:42,838 --> 00:08:48,549
Seara, când lăstunii se întorc în peșteră
pentru că nu mai pot vâna,

73
00:08:48,718 --> 00:08:51,312
liliecii abia acum ies.

74
00:08:51,478 --> 00:08:53,912
Cu ajutorul sistemului lor
de ecolocație,

75
00:08:54,078 --> 00:08:59,391
pot găsi și prinde, pe întuneric, insecte
mici și de jumătate de milimetru.

76
00:09:00,758 --> 00:09:04,751
Peșterile nu sunt singurele locuri
în întuneric permanent.

77
00:09:04,918 --> 00:09:06,556
La fel sunt și unele din marile
râuri din lume.

78
00:09:08,958 --> 00:09:12,667
Amazonul e plin de noroi dens,
în suspensie

79
00:09:12,838 --> 00:09:16,831
și aici, alt mamifer și-a dezvoltat
propriul sistem de ecolocație.

80
00:09:21,198 --> 00:09:27,194
Delfinul de râu are o umflătură în partea
din față a capului prin care emite ultrasunete.

81
00:09:29,918 --> 00:09:35,311
Deși practic e orb, ecolocația îi permite
să evite obstacolele din calea lui

82
00:09:35,478 --> 00:09:38,072
și chiar să prindă și pești mici.

83
00:09:51,518 --> 00:09:57,309
Acest râu e habitatul și al altor animale
care își pot găsi drumul prin întuneric.

84
00:10:10,598 --> 00:10:14,591
Există câteva sute de specii
de somn în Amazon

85
00:10:14,758 --> 00:10:17,636
și toate au mustăți foarte lungi.

86
00:10:17,798 --> 00:10:21,586
Cu unele, de pe gât, caută
prada în nisip.

87
00:10:25,598 --> 00:10:30,797
Cu altele, de pe bot, cercetează în față
pentru a descoperi eventuale obstacole.

88
00:10:42,918 --> 00:10:45,910
Aici în Amazon, sunt și alți pești

89
00:10:46,078 --> 00:10:50,594
care folosesc probabil cea mai
extraordinară metodă de navigație.

90
00:10:50,758 --> 00:10:56,151
Trăind prin încâlceala de trunchiuri
și crengi a pădurii inundate,

91
00:10:56,318 --> 00:11:01,711
își găsesc drumul nu prin atingere
sau miros sau văz,

92
00:11:01,878 --> 00:11:05,871
sau prin ecolocație,
ci prin electricitate.

93
00:11:06,038 --> 00:11:10,031
Pot să-i pescuiesc folosind
un dispozitiv ca acesta.

94
00:11:10,198 --> 00:11:16,876
Când îl pornesc, emite un impuls
electronic la ambele capete

95
00:11:17,038 --> 00:11:22,908
pe care acest pește, foarte sensibil la
electricitate, îl găsește irezistibil.

96
00:11:23,078 --> 00:11:25,069
Să vedem.

97
00:11:32,198 --> 00:11:36,988
Au apărut în câteva secunde.
Țipari electrici, lungi de 1,80 m.

98
00:11:40,358 --> 00:11:45,557
Pot descărca șocuri electrice masive
care pot paraliza sau chiar ucide prada.

99
00:11:45,718 --> 00:11:51,588
Generează semnale continue, de voltaj mic,
care le permit să vizualizeze împrejurimile

100
00:11:51,758 --> 00:11:54,591
și chiar, probabil, să se recunoască
între ei.

101
00:11:54,758 --> 00:11:57,795
Sunt foarte interesați
de varianta mea.

102
00:12:16,438 --> 00:12:21,751
Câmpul electric pe care-l creează în jurul lor,
e distorsionat de orice obiect din apă

103
00:12:21,918 --> 00:12:26,912
și ei detectează aceste schimbări
cu o linie de celule senzoriale de pe flancuri.

104
00:12:29,798 --> 00:12:32,995
În locuri și la ore întunecate,

105
00:12:33,158 --> 00:12:37,754
animalele au dezvoltat o varietate de tehnici
pentru a se orienta.

106
00:12:37,918 --> 00:12:42,708
Pentru majoritatea, timpul activității
nu e întunericul nopții ci lumina zilei.

107
00:12:49,958 --> 00:12:52,950
Șoarecele-elefant roșcovan
din Africa

108
00:12:53,118 --> 00:12:57,111
se ghidează cu ochii
în timp ce aleargă pe potecile sale.

109
00:12:58,398 --> 00:13:03,677
Își petrece trei sferturi din timp
curățindu-și rețeaua de poteci.

110
00:13:03,838 --> 00:13:07,353
O singură crenguță îl poate prinde pe picior greșit,
ceea ce ar fi un dezastru.

111
00:13:07,518 --> 00:13:12,592
Siguranța lui depinde de cunoașterea
fiecărei curbe și viraj de pe drum,

112
00:13:12,758 --> 00:13:17,548
pentru că el își poate depăși majoritatea inamicilor,
cum ar fi șoimul cu umeri negri.

113
00:13:35,398 --> 00:13:41,189
Deosebit e faptul că, dacă e cu adevărat
amenințat de o pasăre, poate alege scurtături,

114
00:13:41,358 --> 00:13:46,557
părăsind o potecă și trecând pe alta
pentru a-și păcăli inamicul.

115
00:13:46,718 --> 00:13:51,269
Șoarecele-elefant are o memorie foarte bună
a hărții potecilor sale,

116
00:13:51,438 --> 00:13:54,236
exact la fel cum ne cunoaștem
noi vecinii.

117
00:13:54,398 --> 00:13:58,391
Astfel de cunoștințe nu sunt folositoare
doar pentru a scăpa de prădători,

118
00:13:58,558 --> 00:14:01,152
ci și pentru a găsi mâncare.

119
00:14:06,918 --> 00:14:11,912
În fiecare toamnă, în pădurile de stejar din Anglia,
gaițele caută și îngroapă ghinde,

120
00:14:12,078 --> 00:14:16,868
fiecare separat și le acoperă
cu frunze.

121
00:14:22,278 --> 00:14:26,351
Într-un singur sezon, o gaiță poate îngropa
câteva mii de ghinde

122
00:14:26,518 --> 00:14:29,237
în diverse locuri de pe teritoriul său.

123
00:14:29,398 --> 00:14:33,107
Se bazează pe ele ca hrană
în timpul lunilor de iarnă.

124
00:14:41,078 --> 00:14:45,276
Toată primăvara și la începutul verii,
le dezgroapă.

125
00:14:45,438 --> 00:14:48,714
Trebuie să își aducă aminte
unde le-a pus,

126
00:14:48,878 --> 00:14:53,668
pentru că așa rata recuperării e mai mare
decât dacă le-ar găsi întâmplător.

127
00:14:54,678 --> 00:15:00,674
La fel cum noi ne amintim de poziția magazinelor
legând-o de o clădire mare precum o biserică,

128
00:15:00,838 --> 00:15:06,834
la fel o gaiță folosește copacii mari ca puncte de reper
și are tendința să îngroape ghindele în jurul lui.

129
00:15:12,838 --> 00:15:18,834
Gaițele trăiesc în locuri pline de semne distinctive,
dar nu toate animalele sunt așa de norocoase.

130
00:15:24,238 --> 00:15:28,436
Acesta e locul din lume unde
te poți rătăci foarte ușor.

131
00:15:28,598 --> 00:15:32,989
Sunt într-o mare de nisip
în estul Saharei.

132
00:15:33,158 --> 00:15:35,547
În spatele meu, spre sud,

133
00:15:35,718 --> 00:15:39,711
dunele se întind, val după val,
pe sute de kilometri.

134
00:15:39,878 --> 00:15:44,076
E greu de imaginat un ținut
cu mai puține caracteristici decât acesta.

135
00:15:44,238 --> 00:15:48,629
În timpul zilei
temperatura crește la 50°C,

136
00:15:48,798 --> 00:15:51,107
așa că a te rătăci aici poate
fi ceva mortal.

137
00:15:51,278 --> 00:15:56,068
Și totuși acesta e habitatul unui
animal deosebit,

138
00:15:56,238 --> 00:16:00,436
o furnică care în mod obișnuit
își părăsește casa din aceste nisipuri

139
00:16:00,598 --> 00:16:05,388
și pleacă într-una din cele mai lungi călătorii
făcute de o insectă.

140
00:16:05,558 --> 00:16:07,947
Se numește cataglyphis

141
00:16:08,118 --> 00:16:13,511
și apare la miezul zilei
când celelalte insecte mor de căldură.

142
00:16:13,678 --> 00:16:16,476
Cataglyphis caută acele victime

143
00:16:16,638 --> 00:16:21,632
care se refugiază în subteran
atunci când căldura e insuportabilă.

144
00:16:27,838 --> 00:16:31,547
La început, sapă la întâmplare
prin nisip.

145
00:16:32,438 --> 00:16:34,906
Dar când își găsește prada epuizată,

146
00:16:35,078 --> 00:16:39,594
surprinzător,
se întoarce la cuib în linie dreaptă.

147
00:16:45,318 --> 00:16:47,957
E atât de cald în deșert încât
până și cataglyphis

148
00:16:48,118 --> 00:16:53,351
trebuie să se întoarcă rapid
la cuib altfel riscă să moară.

149
00:16:55,958 --> 00:16:59,951
Aceste călătorii pentru hrană
sunt echivalente în termeni umani

150
00:17:00,118 --> 00:17:04,111
cu un drum de 65 km printr-un
teritoriu complet uniform.

151
00:17:04,278 --> 00:17:08,749
Și totuși furnicile, chiar dacă hoinăresc
în căutarea hranei,

152
00:17:08,918 --> 00:17:11,716
sunt capabile să revină direct
la cuib.

153
00:17:11,878 --> 00:17:14,346
Cum reușesc asta?

154
00:17:14,518 --> 00:17:18,830
Să urmărim îndeaproape o furnică
care pleacă în călătorie.

155
00:17:20,598 --> 00:17:23,396
Se oprește și se rotește.

156
00:17:25,158 --> 00:17:27,626
Stop și se rotește.

157
00:17:27,798 --> 00:17:30,107
Stop și se rotește.

158
00:17:38,798 --> 00:17:43,110
Când se rotește, se uită la soare,
își verifică poziția.

159
00:17:43,278 --> 00:17:45,872
Pornește din nou,

160
00:17:46,038 --> 00:17:50,031
verifică soarele
și modelul luminii polarizate.

161
00:17:51,158 --> 00:17:53,956
Poate măsura distanța dintre opriri,

162
00:17:54,118 --> 00:17:58,987
și de fiecare dată evaluează
poziția lor față de soare.

163
00:17:59,158 --> 00:18:02,434
Când găsește hrană,
face un calcul rapid

164
00:18:02,598 --> 00:18:05,590
și stabilește exact cea mai scurtă
rută spre casă.

165
00:18:15,118 --> 00:18:19,908
Dacă poți folosi un far
oriunde mergi, ca soarele,

166
00:18:20,078 --> 00:18:24,788
atunci, desigur, nu mai trebuie
să te rezumi doar la curtea casei.

167
00:18:24,958 --> 00:18:31,352
Poți să te aventurezi pe un teritoriu necunoscut.
Poți merge pe distanțe lungi să găsești noi zone de hrană.

168
00:18:31,518 --> 00:18:34,032
Acum sunt posibile călătorii 
deosebite.

169
00:18:35,878 --> 00:18:38,472
Molia șoim cap de mort trăiește
în Africa,

170
00:18:38,638 --> 00:18:43,234
dar unele, în fiecare an, caută noi teritorii
și zboară peste Mediterana,

171
00:18:43,398 --> 00:18:45,992
menținând soarele pe stânga.

172
00:18:47,918 --> 00:18:53,311
Zboară mereu spre dreapta, folosind
luna pentru a-și menține cursul spre nord.

173
00:18:58,158 --> 00:19:03,869
Continuă prin Europa, trec de Alpi
și intră în Franța.

174
00:19:04,038 --> 00:19:08,748
Zboară doar cu 25 km/oră,
dar constant.

175
00:19:08,918 --> 00:19:12,911
După câteva săptămâni,
câteva vor traversa Canalul Mânecii.

176
00:19:21,438 --> 00:19:28,037
Acum sunt epuizate și găsesc un anumit loc -
sau mai precis, un miros - irezistibil.

177
00:19:28,198 --> 00:19:30,507
Stupi de albine.

178
00:19:44,398 --> 00:19:48,391
Călătorii înfometați
își refac forțele cu miere furată

179
00:19:48,558 --> 00:19:53,074
înainte de a începe să caute plantațiile de cartofi,
unde își vor depune ouăle.

180
00:19:58,718 --> 00:20:04,907
Albinele nu se orientează numai după soare.
Folosesc instrucțiuni pe care și le transmit una alteia.

181
00:20:07,118 --> 00:20:12,112
Când una găsește o sursă proaspătă de nectar
într-un câmp de flori,

182
00:20:12,278 --> 00:20:17,671
își umple gușa și zboară înapoi la stup,
ghidându-se după soare.

183
00:20:20,438 --> 00:20:22,827
În interior, dansează.

184
00:20:25,118 --> 00:20:30,112
Se leagănă peste fagure în așa fel
ca unghiul cu verticala

185
00:20:30,278 --> 00:20:35,796
să le arate celorlalte albine
direcția de zbor

186
00:20:35,958 --> 00:20:38,347
în raport cu soarele.

187
00:20:40,518 --> 00:20:46,707
Celelalte lucrătoare care privesc dansul
sunt capabile să zboare la aceleași flori.

188
00:20:55,318 --> 00:20:58,708
Ziua trece și soarele
se mișcă și el.

189
00:21:02,998 --> 00:21:08,595
În intunericul stupului, lucrătoarea inițială
adesea continuă să danseze câteva ore,

190
00:21:08,758 --> 00:21:11,226
incapabilă să vadă soarele
care se mișcă.

191
00:21:16,478 --> 00:21:20,676
Dar, uimitor,
pentru a se potrivi exact cu mișcarea soarelui,

192
00:21:20,838 --> 00:21:24,626
dansatoarea își schimbă constant
direcția dansului.

193
00:21:43,558 --> 00:21:49,906
Astfel valurile de lucrătoare care pleacă
zboară întotdeauna în unghiul corect.

194
00:21:53,358 --> 00:21:58,955
Toate animalele care se orientează după soare trebuie să-și
poată compensa mișcările în funcție de deplasarea acestuia.

195
00:21:59,118 --> 00:22:01,916
Soarele nu e vizibil pentru
 toată lumea.

196
00:22:02,078 --> 00:22:05,593
Ce faci, de exemplu,
dacă trăiești sub apă?

197
00:22:10,198 --> 00:22:14,988
În apele puțin adânci din Bahamas
trăiește homarul-țepos.

198
00:22:15,158 --> 00:22:18,070
Homarilor le place apa liniștită,
limpede,

199
00:22:18,238 --> 00:22:22,550
dar toamna Bahamas sunt lovite
de furtuni puternice.

200
00:22:29,318 --> 00:22:32,310
Brusc, pe măsură ce apa devine
tot mai tulbure,

201
00:22:32,478 --> 00:22:37,074
homarii hotărăsc
să se refugieze la adâncime.

202
00:22:58,478 --> 00:23:02,790
Încep marșul de obicei seara,
călătorind în perechi.

203
00:23:02,958 --> 00:23:07,156
dimineața,
perechile s-au unit într-un șir lung.

204
00:23:23,318 --> 00:23:25,912
Coada de 30-40 de membri,

205
00:23:26,078 --> 00:23:30,469
se îndreaptă spre adâncul oceanului
la marginea lagunei.

206
00:23:41,478 --> 00:23:46,074
Se pare că știu drumul după direcția
curenților și hulă,

207
00:23:46,238 --> 00:23:48,957
care sunt constante la această
adâncime.

208
00:23:55,198 --> 00:23:57,792
Rândurile se unesc în șiruri
tot mai lungi.

209
00:23:57,958 --> 00:24:02,349
Uneori 60 de homari mărșăluiesc
unul în spatele celuilalt.

210
00:24:02,518 --> 00:24:06,306
Migrația are loc câteva zile
în fiecare an

211
00:24:06,478 --> 00:24:11,472
când fundul lagunei e acoperit
de coloane paralele în marș.

212
00:24:13,318 --> 00:24:18,312
Călătoria în linie reduce rezistența apei
la jumătate pe fiecare animal.

213
00:24:18,478 --> 00:24:22,869
Mai e un motiv de a mărșălui așa.

214
00:24:24,278 --> 00:24:28,669
Dacă sunt amenințați,
pot forma un cerc de apărare.

215
00:24:29,638 --> 00:24:32,630
Un pește pușcaș,
unul din principalii inamici.

216
00:24:32,798 --> 00:24:35,517
Vrea să atace în locurile vulnerabile,
picioarele,

217
00:24:35,678 --> 00:24:40,388
dar șansele de a trece de inelul de
antene ca niște sulițe sunt mici.

218
00:24:49,278 --> 00:24:52,350
Un călător singuratic e în primejdie.

219
00:24:59,518 --> 00:25:01,986
Mai întâi, e dezarmat.

220
00:25:04,838 --> 00:25:07,306
Apoi restul e simplu.

221
00:25:28,878 --> 00:25:33,349
Și alții vor să apuce o bucată
de picior.

222
00:25:36,678 --> 00:25:40,796
În câteva minute,
nu rămâne decât carapacea goală.

223
00:25:52,878 --> 00:25:58,475
Când supraviețuitorii ajung la adăpostul recifelor
de lângă țărmul oceanului,

224
00:25:58,638 --> 00:26:02,631
ei părăsesc caravana
și se descurcă pe cont propriu.

225
00:26:05,478 --> 00:26:09,869
Unul câte unul, coboară faleza
la adâncimi și mai mari,

226
00:26:10,038 --> 00:26:15,635
unde sunt la adăpost de furtunile
care agită apa la sute de metri deasupra.

227
00:26:19,478 --> 00:26:21,946
Homarii călătoresc aproape
30 de mile,

228
00:26:22,118 --> 00:26:26,111
dar nu sunt cei mai mari migratori
din ocean.

229
00:26:26,278 --> 00:26:30,669
Aceleași recife sunt zona de hrănire
a țestoaselor verzi.

230
00:26:30,838 --> 00:26:33,830
La fel ca homarii,
ele nu se înmulțesc aici.

231
00:26:33,998 --> 00:26:38,788
Pentru asta, părăsesc reciful
și pleacă în largul oceanului.

232
00:26:41,318 --> 00:26:44,037
Acestea, de pe coasta de est
a Americii de Sud,

233
00:26:44,198 --> 00:26:49,591
înoată 1.000 de mile spre mica insulă
Ascension din mujlocul Atlanticului.

234
00:26:50,918 --> 00:26:55,708
Altele, în Pacific,
se îndreaptă spre Insulele Galapagos.

235
00:26:59,838 --> 00:27:02,830
Urcă la suprafață regulat
pentru a respira

236
00:27:02,998 --> 00:27:06,991
și probabil se orientează după soare.

237
00:27:07,158 --> 00:27:12,152
Direcția valurilor și hula oceanului
s-ar putea să ajute și ele.

238
00:27:17,678 --> 00:27:20,476
Înoată și la adâncimi mari,

239
00:27:20,638 --> 00:27:25,234
folosindu-se de curenții puternici
de acolo.

240
00:27:25,398 --> 00:27:29,994
În apa albastră adâncă, s-ar putea orienta
cu ajutorul câmpului magnetic al Pământului.

241
00:27:30,158 --> 00:27:32,831
În cap au particule de
oxid de fier,

242
00:27:32,998 --> 00:27:38,595
care probabil sunt sensibile la magnetismul
terestru, la fel ca o busolă.

243
00:27:45,358 --> 00:27:50,148
În apropierea insulelor, pot detecta
apa dulce care curge de pe ele,

244
00:27:50,318 --> 00:27:52,627
indiferent cât de slab e curentul.

245
00:27:52,798 --> 00:27:58,794
Pe măsură ce înaintează gustul e tot mai puternic
și astfel ajung în apele bogate din Galapagos.

246
00:28:03,918 --> 00:28:07,035
Aici se adună cu sutele
și se împerechează.

247
00:28:14,918 --> 00:28:20,117
Plajele oferă femelelor locuri
de cuibărit după dorință.

248
00:28:32,998 --> 00:28:37,514
După câteva săptămâni de la
călătoria din ocean,

249
00:28:37,678 --> 00:28:40,317
puii își croiesc drum la suprafață.

250
00:28:57,958 --> 00:29:00,267
Intră în mare

251
00:29:00,438 --> 00:29:05,432
și simt gustul apei de la țărm
pe care și-l vor aminti cel puțin 30 de ani.

252
00:29:05,598 --> 00:29:09,386
Pentru că abia după 30 de ani
vor fi apte de reproducere.

253
00:29:09,558 --> 00:29:13,551
Atunci, pe baza memoriei, se vor întoarce
pentru împerechere și cuibărit

254
00:29:13,718 --> 00:29:17,427
pe aceste plaje une au eclozat.

255
00:29:56,678 --> 00:29:59,909
Spitzbergen, Cercul Polar de Nord.

256
00:30:00,078 --> 00:30:04,071
E miezul nopții,
deși soarele e sus pe cer.

257
00:30:04,238 --> 00:30:07,230
Suntem la numai 900 km de Polul Nord.

258
00:30:07,398 --> 00:30:10,196
Majoritatea anului, marea e înghețată.

259
00:30:10,358 --> 00:30:13,156
Acum, în timpul verii, gheața se topește.

260
00:30:13,318 --> 00:30:17,516
Acum e momentul ca rândunelele polare
să cuibărească.

261
00:30:17,678 --> 00:30:20,556
Sunt la marginea habitatului lor.

262
00:30:20,718 --> 00:30:23,835
Nicio pasăre nu cuibărește
mai departe spre nord, decât ea.

263
00:30:26,998 --> 00:30:29,910
Păsările au motiv să vină aici.

264
00:30:30,078 --> 00:30:35,277
24 de ore de lumină înseamnă 24 de ore
în care pot aduna hrană pentru pui.

265
00:30:38,278 --> 00:30:40,667
Pescuitul e continuu.

266
00:30:44,558 --> 00:30:47,026
Marea Barents e atât de bogată

267
00:30:47,198 --> 00:30:52,591
încât puii cresc aici mai repede
decât oriunde în Arctica.

268
00:30:55,718 --> 00:30:59,427
Puii micuți, de o zi,

269
00:30:59,598 --> 00:31:02,590
în câteva săptămâni,
până la revenirea gheții,

270
00:31:02,758 --> 00:31:07,388
vor fi gata de zbor spre sud,
pentru a junge într-un loc

271
00:31:07,558 --> 00:31:13,554
atât de îndepărtat încât e aproape
de capătul planetei.

272
00:31:15,998 --> 00:31:20,708
La începutul lui august, întunericul
revine și temperatura coboară.

273
00:31:20,878 --> 00:31:25,269
Mare va îngheța în curând
și nu se mai poate pescui.

274
00:31:25,438 --> 00:31:30,148
Rândunele trebuie să plece
într-o călătorie de 20.000 km spre sud.

275
00:31:32,958 --> 00:31:37,270
Tinerii pui, care s-au hrănit continuu
și au crescut atât de repede,

276
00:31:37,438 --> 00:31:40,430
sunt suficient de puternici
pentru a-și urma părinții.

277
00:31:43,278 --> 00:31:45,997
Din Spitzbergen se îndreaptă
spre Norvegia,

278
00:31:46,158 --> 00:31:49,275
apoi în sud spre coasta Scandinavă,

279
00:31:49,438 --> 00:31:53,750
trec de Anglia
spre sudul Europei și Africa de Nord.

280
00:32:03,238 --> 00:32:08,949
E un zbor neîntrerupt de două luni
și păsările se hrănesc, beau și dorm pe mare.

281
00:32:14,478 --> 00:32:18,676
Își continuă drumul de-a lungul coastei
spre Capul Bunei Speranțe

282
00:32:18,838 --> 00:32:21,830
și apoi peste Oceanul de Sud.

283
00:32:29,478 --> 00:32:33,471
În cele din urmă, ajung din nou la gheață.
Gheața din Antarctica.

284
00:32:33,638 --> 00:32:38,632
Au urmat soarele până la
capătul continentului sudic.

285
00:32:38,798 --> 00:32:41,790
Aici, vara abia a început.

286
00:32:41,958 --> 00:32:45,746
Din nou,
pescuiesc toată ziua.

287
00:32:45,918 --> 00:32:48,386
Astfel, timp de opt luni pe an,

288
00:32:48,558 --> 00:32:52,551
acești pescari neobosiți
nu văd apusul de soare niciodată.

289
00:32:52,718 --> 00:32:57,508
Apoi, din nou, adulții pornesc
în călătoria de 20.000 km

290
00:32:57,678 --> 00:33:00,431
înapoi la Spitzbergen pentru
a se reproduce.

291
00:33:08,238 --> 00:33:13,028
Părinții își apără cuibul cu atâta
hotărâre

292
00:33:13,198 --> 00:33:18,909
încât își depun ouăle la câțiva centimetri
de vechiul loc de cuibărit.

293
00:33:19,078 --> 00:33:23,868
Când ajung în Antarctica,
perechile se despart.

294
00:33:24,038 --> 00:33:27,030
Dar se reunesc când se întorc aici

295
00:33:27,198 --> 00:33:30,270
la cuibul lor... un petic de pietriș.

296
00:33:31,358 --> 00:33:34,953
Fac acest lucru în fiecare an.

297
00:33:35,118 --> 00:33:40,795
Se cunoaște o pereche din Spitzbergen
care a făcut asta timp de 18 ani succesiv.

298
00:33:40,958 --> 00:33:45,952
O astfel de precizie în urmărirea traseului
nu poate fi obținută doar cu busola.

299
00:33:46,118 --> 00:33:48,632
Trebuie să știi unde ești.

300
00:33:48,798 --> 00:33:54,794
Pe lângă busolă trebuie să ai
și o hartă. Pe scurt, navighezi.

301
00:33:56,038 --> 00:34:01,510
Aceste păsări colibri arămii au o hartă
a Munților Stâncoși în creier.

302
00:34:01,678 --> 00:34:05,876
O folosesc ca să zboare din Mexic
până în Alaska,

303
00:34:06,038 --> 00:34:09,428
care e cam la aceeași latitudine
cu Spitzbergen.

304
00:34:09,598 --> 00:34:13,591
Nicio altă pasăre tropicală
nu se aventurează atât de departe în nord

305
00:34:13,758 --> 00:34:16,352
și aici își va petrece vara.

306
00:34:27,918 --> 00:34:33,675
În timpul acestor scurte săptămâni bogăția
de nectar și insecte ajută la hrănirea puilor.

307
00:34:38,198 --> 00:34:40,666
Doar femelele cresc puii,

308
00:34:40,838 --> 00:34:45,992
așa că în iunie masculii își încep
călătoria de de 6.500 km înapoi în Mexic.

309
00:34:51,158 --> 00:34:55,151
Femelele mai stau o săptămână
ca să-și hrănească puii.

310
00:34:55,318 --> 00:34:59,709
Apoi îi părăsesc și ei le vor urma
independent.

311
00:35:06,718 --> 00:35:09,107
Luând în calcul mărimea corpului,

312
00:35:09,278 --> 00:35:14,636
migrația păsărilor coibri e și mai
impresionantă deât a rândunelelor.

313
00:35:14,798 --> 00:35:18,996
Ele urmează lanțurile muntoase,
jumătate din ele zburând înapoi în Munții Stâncoși,

314
00:35:19,158 --> 00:35:23,754
celelalte călătoresc de-a lungul țărmului,
sopre lanțul Sierra Nevada.

315
00:35:23,918 --> 00:35:29,914
Pentru aceste păsări care cântăresc câteva grame,
zborul necesită multă energie

316
00:35:30,078 --> 00:35:32,911
și pe drum trebuie să găsească
flori pentru aprovizionare.

317
00:35:34,798 --> 00:35:40,395
Sus în munți, zăpada se topește
și apar pajiștile înflorite.

318
00:35:40,558 --> 00:35:45,154
Doar acolo, în acest moment al anului,
își pot obține nectarul necesar.

319
00:35:45,318 --> 00:35:49,709
Tinerele păsări descoperă aceste pajiști
în prima zi a călătoriei spre sud.

320
00:35:49,878 --> 00:35:54,394
Adesea, aceleași păsări se întorc
pe aceleași pajiști în fiecare an.

321
00:35:57,198 --> 00:36:01,589
Își continuă drumul spre sud
de-a lungul canioanelor din Utah și Colorado.

322
00:36:01,758 --> 00:36:06,149
Aceste trăsături geografice deosebite
sunt semne de neuitat

323
00:36:06,318 --> 00:36:10,709
pe harta pe care o folosesc
să-și găsească drumul cu atâta precizie.

324
00:36:14,278 --> 00:36:18,271
După două luni, ele ajung
în munții din sudul Mexicului,

325
00:36:18,438 --> 00:36:20,906
unde își vor petrece iarna.

326
00:36:22,758 --> 00:36:25,067
E o zonă tropicală bogată,

327
00:36:25,238 --> 00:36:30,232
plină de plante înflorite care le furnizează
nectar pe timpul iernii.

328
00:36:43,398 --> 00:36:47,277
Aceste păsări nu se întorc
doar în aceleași zone largi.

329
00:36:47,438 --> 00:36:51,829
În fiecare iarnă, multe sunt găsite
în aceleași zone cu tufișuri înflorite.

330
00:36:57,598 --> 00:37:02,308
Sunt foarte teritoriale și perechile rămân
împreună să-și apere peticul,

331
00:37:02,478 --> 00:37:05,072
lansând chemări de avertizare
contra intrușilor.

332
00:37:11,078 --> 00:37:15,549
O hartă mentală generală le permite
să revină în același loc din Mexic

333
00:37:15,718 --> 00:37:20,314
și apoi un fel de cunoștințe teritoriale,
de genul celor care permit gaițelor să-și găsească ghindele,

334
00:37:20,478 --> 00:37:23,390
le conduc la aceleași tufișuri înflorite.

335
00:37:27,118 --> 00:37:31,157
Nu toate păsările au la îndemână caracteristici 
geografice care să le ghideze în timpul migrației.

336
00:37:31,318 --> 00:37:34,549
Albatroșii regali migrează 
deasupra mării.

337
00:37:34,718 --> 00:37:39,746
Unul din ei pare a fi
cel mai mare voiajor dintre tote animalele.

338
00:37:39,918 --> 00:37:45,709
Aici la Capul Taiaroa al Insulei de Sud,
Noua Zeelandă, în 1937,

339
00:37:45,878 --> 00:37:50,190
o tânără femelă de albatros
a primit un inel de identificare.

340
00:37:50,358 --> 00:37:55,352
Primii opt ani i-a petrecut zburând
de-a lungul Antarcticii

341
00:37:55,518 --> 00:37:57,907
până când a fost gata 
de împerechere.

342
00:37:58,078 --> 00:38:01,468
În acel an s-a împerecheat aici
pentru prima dată.

343
00:38:01,638 --> 00:38:06,234
În următorii 50 de ani,
a revenit aici în fiecare an,

344
00:38:06,398 --> 00:38:10,676
între timp zburând mereu
peste Antarctica.

345
00:38:10,838 --> 00:38:13,750
E cunoscută ca Bunica.

346
00:38:13,918 --> 00:38:18,628
Nu a mai apărut în acest sezon,
așa că se presupune că e încă pe mare.

347
00:38:18,798 --> 00:38:23,394
Cu siguranță este cel mai mare călător
cunoscut, dintre animale.

348
00:38:23,558 --> 00:38:27,551
Dar toți albatroșii sunt zburători
superbi.

349
00:39:07,718 --> 00:39:10,915
Folosind inele care pot fi urmărite
prin satelit,

350
00:39:11,078 --> 00:39:15,993
știm că un albastros poate zbura 1.200 km 
să adune hrană pentru pui

351
00:39:16,158 --> 00:39:18,956
și apoi își găsește drumul spre cuib
fără probleme,

352
00:39:19,118 --> 00:39:23,873
cuib aflat pe o insulă mică și izolată,
din uriașul și pustiul Ocean Sudic.

353
00:39:34,638 --> 00:39:39,632
Poate că recunosc modelul valurilor
de la suprafața mării.

354
00:39:39,798 --> 00:39:44,189
Poate că îi ajută norii care se formează
deasupra insulelor,

355
00:39:44,358 --> 00:39:46,952
pentru că sunt vizibili de la
 distanță mare.

356
00:39:47,918 --> 00:39:51,911
S-ar putea ca soarele să le
ofere informații pentru navigație.

357
00:39:52,078 --> 00:39:56,469
Cu cât ești mai aproape de pol,
cu atât e mai joasă altitudinea la amiază.

358
00:39:56,638 --> 00:40:02,429
Dacă ai un simț precis al timpului,
altitudinea soarelui îți va da latitudinea.

359
00:40:05,118 --> 00:40:09,316
Deocamdată nu e nicio dovadă
că păsările ar naviga în acest fel.

360
00:40:09,478 --> 00:40:14,108
Oricum, au abilități deosebite în
folosirea reperelor cerești

361
00:40:14,278 --> 00:40:16,348
atât ziua cât și noaptea.

362
00:40:21,798 --> 00:40:27,191
Sunt dovezi că puii care stau în cuib
și privesc cerul

363
00:40:27,358 --> 00:40:30,555
învață să se orienteze după stele.

364
00:40:32,998 --> 00:40:37,992
E mult mai greu decât folosirea soarelui.
Sunt mii de stele pe cer.

365
00:40:43,158 --> 00:40:47,436
Puii învață să recunoască
modelele stelare.

366
00:40:52,358 --> 00:40:56,351
Pui diferiți pot alege constelații
diferite

367
00:40:56,518 --> 00:40:59,510
și să le privrască cum merg
pe cer.

368
00:41:03,158 --> 00:41:07,788
Raportându-și poziția grupului
lor de stele față de Steaua Polară,

369
00:41:07,958 --> 00:41:10,472
care rămâne constantă ca poziție,

370
00:41:10,638 --> 00:41:14,916
puii pot găsi întotdeauna nordul
fără niciun ceas intern.

371
00:41:15,078 --> 00:41:21,267
În emidfera sudică, folosesc peticul de cer
din noapte în jurul căruia se rotesc stelele.

372
00:41:22,118 --> 00:41:27,112
E o cale de observație deosebită,
până ce e obstrucționată de un părinte.

373
00:41:31,278 --> 00:41:38,070
Fie că folosesc soarele sau stelele,
o busolă internă sau o memorie detaliată,

374
00:41:38,238 --> 00:41:42,231
animalele pot face călătorii lungi
cu mare precizie.

375
00:41:42,398 --> 00:41:45,549
Creaturi simple pot și ele naviga

376
00:41:45,718 --> 00:41:51,429
cu o îndemânare pe care omul a reușit
s-o câștige abia de câteva secole.

377
00:41:51,598 --> 00:41:58,071
Una dintre călătoriile extraordinare
făcute de animale atinge punctul culminant aici.

378
00:42:00,198 --> 00:42:02,996
Această cascadă pe coasta
de vest a Irlandei

379
00:42:03,158 --> 00:42:09,233
e ultimul obstacol major al unei călătorii
ce începe în urmă cu trei ani și la 9.600 km distanță

380
00:42:09,398 --> 00:42:12,231
de cealaltă parte a Atlanticului.

381
00:42:16,638 --> 00:42:21,189
Ați putea crede că peștii capabili
să facă o astfel de călătorie lungă

382
00:42:21,358 --> 00:42:25,033
și să forțeze o cascadă ca asta

383
00:42:25,198 --> 00:42:27,792
sunt creaturi mare, puternice.

384
00:42:27,958 --> 00:42:30,347
De fapt, aceștia sunt.

385
00:42:31,358 --> 00:42:34,350
Țipari. Pui de țipari.

386
00:42:34,518 --> 00:42:39,512
În acest moment al anului, acest râu irlandez,
ca majoritatea râurilor din vestul Europei,

387
00:42:39,678 --> 00:42:42,476
e plin de milioane de țipari.

388
00:42:42,638 --> 00:42:48,031
Aceste stânci formează o autostradă
supraaglomerată pe care se înghesuie.

389
00:42:52,718 --> 00:42:56,711
Țiparii își încep călătoria
în apele calde, aproape stătute,

390
00:42:56,878 --> 00:43:00,871
dintre Bermuda și Indiile de Vest,
Marea Sargaselor.

391
00:43:01,718 --> 00:43:07,156
Aici, la adâncimea de 600 m,
țiparii își depun ouăle.

392
00:43:08,438 --> 00:43:11,430
Micuții nou-născuți nu prea
seamănă cu țiparii.

393
00:43:11,598 --> 00:43:16,592
Nu au aripioare cu excepția unui guler
în jurul corpului transparent, de forma unei frunze.

394
00:43:16,758 --> 00:43:20,751
Timp de doi ani,
se deplasează spre est prin Atlantic,

395
00:43:20,918 --> 00:43:23,751
ajutați de curentul Gulf Stream.

396
00:43:23,918 --> 00:43:28,309
În momentul când ajung în zona platoului continental
al Europei, au devenit mai subțiri,

397
00:43:28,478 --> 00:43:32,471
și-au format aripioare și încep
să semene cu țiparii.

398
00:43:36,398 --> 00:43:41,074
În aceste zone de coastă,
sunt capabili să detecteze apa dulce.

399
00:43:41,238 --> 00:43:45,231
Par a fi atrași de ea
și înoată în estuare.

400
00:43:46,118 --> 00:43:51,112
Acum înaintarea e mai grea.
Nu îi mai ajută curenții oceanici.

401
00:43:51,278 --> 00:43:56,671
Înoată contra curentului,
în apă dulce, prin râuri.

402
00:43:56,838 --> 00:44:03,073
La trecerea din apă sărată în apă dulce,
biochimia corpului lor se schimbă.

403
00:44:08,518 --> 00:44:13,228
Zeci de mii din ei vor muri
din diverse cauze.

404
00:44:33,478 --> 00:44:37,266
Doar un mic procent din ei
ajung până aici.

405
00:44:37,438 --> 00:44:42,148
Pe măsură ce râul se îngustează,
bătălia contra curentului devine mai grea.

406
00:44:47,598 --> 00:44:50,749
Își continuă călătoria zi și noapte.

407
00:44:50,918 --> 00:44:55,708
Milioane din ei trec prin râurile
de pe lângă orșele noastre, neobservați.

408
00:44:59,558 --> 00:45:02,994
La piciorul cascadei,
mișună cu miile,

409
00:45:03,158 --> 00:45:08,949
pregătindu-se să depășească vegetația
îmbibată de apă de pe maluri.

410
00:45:14,358 --> 00:45:17,509
După ce depășesc acest
ultim obstacol,

411
00:45:17,678 --> 00:45:21,068
ajung în apele liniștite din
susul curentului,

412
00:45:21,238 --> 00:45:26,835
unde se pot odihni, hrăni
și transforma în adulți.

413
00:45:29,958 --> 00:45:32,950
Stau aici, sus, până la șapte ani.

414
00:45:37,758 --> 00:45:42,354
În cele din urmă, într-o toamnă,
vine momentul nebuniei reproducerii

415
00:45:42,518 --> 00:45:46,830
și încep lunga călătorie de înapoiere
în Marea Sargaselor.

416
00:45:48,798 --> 00:45:52,108
Dorința de a se întoarce în mare
e atât de puternică

417
00:45:52,278 --> 00:45:56,874
încât vor ieși din bălți
și vor traversa pajiștile înrourate,

418
00:45:57,038 --> 00:46:01,589
dacă e necesar, pentru a ajunge
la o apă care curge spre mare.

419
00:46:01,758 --> 00:46:07,947
La vărsarea râurilor, prin estuare,
ajung în apa adâncă din larg.

420
00:46:12,918 --> 00:46:18,515
În momentul când țiparii adulți înoată
peste platoul continental, dispar în mod misterios.

421
00:46:18,678 --> 00:46:22,876
Nici unul nu a fost prins mai aproape
de 50 de mile de coastă.

422
00:46:23,038 --> 00:46:28,237
S-ar putea pentru că înoată la adâncime,
dincolo de dimensiunile unei plase normale

423
00:46:28,398 --> 00:46:34,394
și nu pot fi prinși nici cu undița cu momeală,
pentru că nu se mai hrănesc niciodată.

424
00:46:34,558 --> 00:46:39,154
Cum se ghidează în această
călătorie uluitoare?

425
00:46:39,318 --> 00:46:45,507
Tinerii țipari nu sunt ghidați de părinți
pentru că fac călătoria prin Atlantic singuri.

426
00:46:45,678 --> 00:46:49,671
Adulții nu se pot ghida după
soare și stele

427
00:46:49,838 --> 00:46:54,036
pentru că înoată la adâncime
și nu pot vedea cerul.

428
00:46:54,198 --> 00:46:57,190
Poate că au un fel de busolă
internă.

429
00:46:57,358 --> 00:47:01,146
Poate că folosesc un simț necunoscut,
încă.

430
00:47:01,318 --> 00:47:07,632
Mai avem încă multe de învățat despre
felul în care se orientează animalele.

431
00:47:08,633 --> 00:47:13,633
Traducerea  Pogăru'

