1 00:00:26,933 --> 00:00:31,616 PLANETA VIE 2 00:00:32,681 --> 00:00:35,295 UN PORTRET AL PĂMÂNTULUI 3 00:00:46,841 --> 00:00:49,742 Pe pământurile dintre Cercul Arctic și tropice, 4 00:00:49,911 --> 00:00:53,210 fiecare an aduce mari schimbări între vară și iarnă, 5 00:00:53,381 --> 00:00:58,148 impunând un anumit ritm vieții animalelor și plantelor. 6 00:00:58,619 --> 00:01:01,019 Departe în nord în pădurile veșnic verzi, 7 00:01:01,188 --> 00:01:04,248 condițiile din mijlocul iernii sunt foarte severe. 8 00:01:04,371 --> 00:01:08,665 PĂDURILE NORDICE 9 00:01:12,300 --> 00:01:14,963 Viața, ca să prospere, are nevoie de trei condiții: 10 00:01:15,404 --> 00:01:18,601 lumină, căldură și umezeală. 11 00:01:18,974 --> 00:01:23,138 Motivul pentru care copaci ca aceștia nu cresc departe în nord 12 00:01:23,312 --> 00:01:25,780 nu e doar frigul extrem. 13 00:01:25,948 --> 00:01:28,940 În timpul lunilor lungi și întunecate de iarnă, 14 00:01:29,117 --> 00:01:32,609 nu e lumină suficientă pentru ca ei să crească. 15 00:01:32,955 --> 00:01:38,393 Aici în nordul Norvegiei, la 500 km de Cercul Arctic, 16 00:01:38,560 --> 00:01:42,428 lumina e la limită, dar e foarte frig. 17 00:01:42,798 --> 00:01:46,859 S-au măsurat și -70°C, 18 00:01:47,035 --> 00:01:50,596 iar iarna zăpada cade în cantități foarte mari. 19 00:01:53,408 --> 00:01:56,809 Frigul amenință să înghețe lichidul din copaci 20 00:01:56,979 --> 00:02:00,813 și astfel îi împiedică să obțină un element esențial: apa. 21 00:02:01,216 --> 00:02:03,514 Deși zăpadă și gheață sunt peste tot, 22 00:02:03,685 --> 00:02:06,621 copacii nu pot să-și obțină apa totul fiind înghețat. 23 00:02:06,923 --> 00:02:10,825 Pământul e uscat ca în deșert 24 00:02:10,994 --> 00:02:15,431 iar pinii trebuie să-și conserve apa la fel ca un cactus. 25 00:02:19,869 --> 00:02:22,895 Toate plantele pierd ceva apă prin frunze, 26 00:02:23,072 --> 00:02:28,066 dar acele pinilor sunt apărate de un strat aproape impermeabil. 27 00:02:28,544 --> 00:02:30,671 Porii prin care respiră 28 00:02:30,847 --> 00:02:33,315 și prin care apa se poate evapora, 29 00:02:33,483 --> 00:02:35,678 sunt plasați în afara vântului 30 00:02:35,852 --> 00:02:39,151 de-a lungul scobiturii care se întinde pe lungimea acelor, 31 00:02:39,322 --> 00:02:42,155 fiecare dispus într-o mică scobitură mărginită de un guler. 32 00:02:45,428 --> 00:02:48,659 Aceste frunze uscate, ceroase sunt practic necomestibile, 33 00:02:48,831 --> 00:02:51,823 dar semințele din conuri nu sunt 34 00:02:52,035 --> 00:02:56,598 și reprezintă una din puținele surse de hrană disponibile în pădure iarna. 35 00:03:00,277 --> 00:03:05,476 Ciocul specializat al forfecuței galbene poate separa elementele conului 36 00:03:05,649 --> 00:03:08,277 și extrage semințele hrănitoare. 37 00:03:13,924 --> 00:03:16,119 Acest ospăț din iarnă nu e ceva sigur. 38 00:03:16,927 --> 00:03:20,124 În unele ierni fiecare cracă a copacului e plină de conuri, 39 00:03:20,297 --> 00:03:22,162 în alte ierni sunt foarte puține. 40 00:03:22,332 --> 00:03:25,893 Atunci mâncătorii de semințe trebuie să plece sau să moară. 41 00:03:27,905 --> 00:03:31,864 Atunci, cele câteva conuri rămase pot să-și depună semințele în zăpadă 42 00:03:32,042 --> 00:03:34,772 când sunt puține animale în jur. 43 00:03:39,650 --> 00:03:41,811 Chiar și așa există unele. 44 00:03:45,422 --> 00:03:50,122 Șoarecii își fac tura prin zăpadă și adună cât pot. 45 00:03:53,765 --> 00:03:56,632 Elanii obțin prea puțină hrană de la pini, 46 00:03:56,801 --> 00:04:01,431 cu excepția mușchiului mițos care atârnă pe crengi. 47 00:04:13,418 --> 00:04:16,319 Ei mestecă crenguțele zemoase și coaja mestecenilor, 48 00:04:16,488 --> 00:04:21,084 dar nu e suficient ca să se sature. 49 00:04:21,359 --> 00:04:26,558 Dacă nu ar avea rezervele de grăsime adunate de cu vară, puțini ar supraviețui. 50 00:04:30,735 --> 00:04:33,704 Iarna pădurile pot susține foarte puține erbivore, 51 00:04:33,872 --> 00:04:38,172 dar e suficient pentru a hrăni doi vânători căliți. 52 00:04:57,396 --> 00:05:01,492 Picioarele marii bufnițe gri, sunt ideale pentru a înhăța prada în zăpadă. 53 00:05:01,667 --> 00:05:04,795 Sunt lungi și acoperite de pene călduroase. 54 00:05:05,204 --> 00:05:06,831 Patrulează regulat zăpada, 55 00:05:07,006 --> 00:05:10,032 pentru că nu-și poate prmite să rateze nicio oportunitate de a se hrani. 56 00:05:36,303 --> 00:05:39,170 Asta e o mișcare neadecvată. 57 00:06:14,507 --> 00:06:17,067 Râsul caută prăzi mai mari. 58 00:06:29,857 --> 00:06:32,417 Femela are doi pui, destul de mari, 59 00:06:32,593 --> 00:06:37,326 dar insuficient de îndemânatici pentru a vâna singuri, așa că depind de ea. 60 00:06:47,241 --> 00:06:50,506 Raportul cost-eficiență al vânătorii e calculat cu precizie. 61 00:06:53,147 --> 00:06:55,945 Dacă un râs nu prinde un iepure în 180 m, 62 00:06:56,117 --> 00:07:00,554 carnea pe care acesta i-ar furniza-o ne e suficientă să compenseze efortul 63 00:07:00,721 --> 00:07:02,279 și râsul se lasă păgubaș. 64 00:07:07,662 --> 00:07:10,062 Prăzile mai mari merită efortul pentru a le prinde, 65 00:07:10,231 --> 00:07:13,792 așa că râsul urmărește cu insistență o căprioară. 66 00:07:25,981 --> 00:07:29,576 O singură căprioară va furniza hrană întregii familii. 67 00:07:39,294 --> 00:07:43,230 În acest ținut pustiu, chiar cei mai feroce și capabili vânători 68 00:07:43,398 --> 00:07:45,332 nu se sfiesc să fie necrofagi. 69 00:07:51,006 --> 00:07:53,304 O bufniță-vultur acceptă carnea rece de căprioară 70 00:07:53,475 --> 00:07:56,239 la fel de bine ca cea caldă a unui șoarece. 71 00:07:59,815 --> 00:08:02,283 Polifagul, cel mai mare din familia nevăstuicii, 72 00:08:02,451 --> 00:08:04,749 nu e pe potriva bufniței-vultur. 73 00:08:43,059 --> 00:08:45,994 Pădurile de conifere se întind de jur împrejurul globului 74 00:08:46,162 --> 00:08:50,030 formând o centură care pe alocuri e lată de 1.900 km. 75 00:08:53,269 --> 00:08:56,830 Din Scandinavia, se întinde peste nordul Europei și Siberiei 76 00:08:57,006 --> 00:08:58,736 spre țărmurile Pacificului. 77 00:09:01,879 --> 00:09:04,143 În timpul ultimei glaciațiuni, când mările erau mult mai joase, 78 00:09:04,314 --> 00:09:06,407 strâmtoarea Bering nu exista, 79 00:09:06,583 --> 00:09:10,383 centura de copaci continua în America de Nord, 80 00:09:10,921 --> 00:09:14,015 peste nordul Canadei spre Atlantic. 81 00:09:14,258 --> 00:09:19,161 În consecință, toți copacii din această pădure uriașă 82 00:09:19,329 --> 00:09:24,824 și locuitorii ei permanenți din America, Asia și Europa, erau foarte asemănători. 83 00:09:27,805 --> 00:09:31,935 Când sosește primăvara, vin vizitatori din zonele mai calde 84 00:09:32,109 --> 00:09:36,409 și fiecare pădure capătă caracteristicile ei specifice. 85 00:09:39,850 --> 00:09:41,647 În Scandinavia, o bufniță-vultur, 86 00:09:41,819 --> 00:09:45,619 un nomad care și-a petrecut iarna departe în sud, 87 00:09:45,789 --> 00:09:50,352 sosește din nou în nord pentru hrană și loc de cuibărit. 88 00:09:55,834 --> 00:09:58,928 Spre deosebire de alte bufnițe, e în primul rând vânător de zi 89 00:09:59,103 --> 00:10:03,267 și se bazează mai puțin pe auzul fin cât pe văzul ascuțit 90 00:10:03,441 --> 00:10:06,933 în timp ce așteptă ca zăpada ce se topește să-i dezvăluie rozătoarele. 91 00:10:36,007 --> 00:10:38,703 În pini, din Norvegia până în Siberia, 92 00:10:38,877 --> 00:10:41,904 cocoșul de munte își revendică teritoriul. 93 00:10:42,081 --> 00:10:46,450 Această iernucă uriașă e printre puținele creaturi care mănâncă ace de pin. 94 00:10:48,687 --> 00:10:50,314 Și femela le mănâncă. 95 00:11:07,006 --> 00:11:08,633 Acum e momentul cuibăritului. 96 00:11:08,874 --> 00:11:11,308 Bufnița-vultur caută o scorbură, 97 00:11:11,477 --> 00:11:13,707 pentru că deja și-a găsit un partener. 98 00:11:16,649 --> 00:11:19,117 Multe din scorburi sunt ocupate, 99 00:11:19,285 --> 00:11:24,484 pentru că un număr mare de bufnițe au venit aici să se hrănească cu șoareci. 100 00:11:28,427 --> 00:11:30,395 Nicio bufniță nu-și poate săpa singură o gaură. 101 00:11:30,563 --> 00:11:34,967 Se bazează pe ciocănitori și niciuna nu e un tâmplar mai bun 102 00:11:35,135 --> 00:11:37,569 decât ciocănitoarea neagră din Europa de nord. 103 00:11:38,805 --> 00:11:42,935 Ciocul lor ascuțit e o daltă excelentă, 104 00:11:43,109 --> 00:11:48,411 dar majoritatea preferă să lucreze pe copaci morți unde lemnul e mai moale. 105 00:11:50,417 --> 00:11:51,884 Lângă copac se află furnici, 106 00:11:52,052 --> 00:11:55,988 pe care se bazează ciocănitorile iarna. 107 00:12:08,735 --> 00:12:10,669 Nu toate bufnițele folosesc scorburi pentru cuibărit. 108 00:12:10,904 --> 00:12:14,067 Bufnița-vultur cuibărește pe pământ, printre pietre. 109 00:12:15,709 --> 00:12:17,472 Are deja trei ouă, 110 00:12:17,644 --> 00:12:21,341 pentru că fiind un locuitor permanent al pădurii, se împerechează devreme. 111 00:12:32,126 --> 00:12:34,424 Acum și plantele au șansa lor de reproducere. 112 00:12:34,595 --> 00:12:38,395 Anemonele de pădure sunt deja înflorite, la fel ca pinii. 113 00:12:38,633 --> 00:12:41,124 Fiecare copac produce flori masculine și feminine, 114 00:12:41,302 --> 00:12:43,793 care se maturizează în momente diferite, 115 00:12:43,971 --> 00:12:48,237 astfel ca florile feminine să poată fi fertilizate de polenul altor copaci. 116 00:12:51,679 --> 00:12:55,240 Acum e cald cum nu va mai fi în pădurile nordice. 117 00:12:55,449 --> 00:12:59,180 Sosesc vizitatorii de vară și copacii răsună de cântecele lor. 118 00:13:05,326 --> 00:13:08,523 Această pitulice de salcie cântă cu putere în Scandinavia 119 00:13:08,696 --> 00:13:12,097 și a venit din savana îndepărtată la sud de Sahara. 120 00:13:12,533 --> 00:13:13,795 Acesta e cântecul de victorie. 121 00:13:16,638 --> 00:13:18,629 Mirajul care a ademenit-o până aici 122 00:13:18,807 --> 00:13:22,106 e apariția bruscă a milioane de insecte. 123 00:13:32,621 --> 00:13:37,183 Această creatură udă poate fi recunoscută cu greu, pentru că nu și-a întins încă aripile. 124 00:13:37,426 --> 00:13:38,825 E o molie de pin 125 00:13:38,994 --> 00:13:43,522 și prioritatea ei numărul unu e să părăsească solul pădurii plin de pericole. 126 00:13:43,999 --> 00:13:46,331 Nu toate moliile reușesc asta. 127 00:13:52,574 --> 00:13:54,906 Șoarecii sunt printre primii care se hrănesc cu ele. 128 00:13:57,412 --> 00:14:00,904 Sus printre acele de pin, molia de pin pompează un lichid din corp 129 00:14:01,083 --> 00:14:03,347 în nervurile aripilor sale. 130 00:14:12,662 --> 00:14:17,224 Aici moliile își depun ouăle pentru ca omizile să se poată hrăni cu lăstarii. 131 00:14:18,634 --> 00:14:21,102 Furnicile de pădure au ratat șansa să prindă molii adulte, 132 00:14:21,270 --> 00:14:24,262 dar acum caută omizi printre crengi. 133 00:14:26,843 --> 00:14:30,643 Culoarea și modelul omizilor le ascund de păsările care vânează la vedere, 134 00:14:30,813 --> 00:14:34,977 dar nu le oferă protecție împotriva furnicilor care caută după miros și pipăit. 135 00:15:03,180 --> 00:15:07,207 În cele din urmă corpul e târât la cuib pentru consumul întregului furnicar. 136 00:15:14,458 --> 00:15:18,121 Omizile viespii-fierăstrău apar și ele cu miile pe lăstarii pinului. 137 00:15:18,328 --> 00:15:21,729 Ele se pot apăra de furnici: chimic. 138 00:15:22,099 --> 00:15:27,537 În timp ce mestecă, păstrează ceva rășină din acele de pin într-un buzunar din gură. 139 00:15:27,938 --> 00:15:33,399 Când o furnică le descoperă, lasă un punct de rășină pe capul ei, așa. 140 00:15:37,748 --> 00:15:44,278 Rășina distruge ochii și antenele furnicii, dezorientând-o încât abia mai merge. 141 00:15:45,155 --> 00:15:46,918 Chiar dacă își mai găsește drumul spre cuib, 142 00:15:47,090 --> 00:15:52,654 miroase atât de puternic și ciudat încât celelalte furnici o tratează ca pe un dușman și o omoară. 143 00:15:58,903 --> 00:16:01,303 La rândul lor furnicile sunt hrană pentru alții. 144 00:16:03,775 --> 00:16:08,075 Gât-sucit e un membru al familiei ciocănitorilor care s-a specializat în mâncatul furnicilor 145 00:16:08,246 --> 00:16:10,646 și în special al coconilor. 146 00:16:15,720 --> 00:16:21,420 Ca și verișoarele ei, gât-sucit cuibărește în găurile din copaci, dar nu le sapă ea. 147 00:16:21,659 --> 00:16:25,322 E doar chiriaș într-o gaură liberă de ciocănitoare. 148 00:16:35,440 --> 00:16:40,275 Având limba lungă poți aduna insecte de pe coajă fără să părăsești cuibul. 149 00:16:42,981 --> 00:16:45,815 Aici în nordul îndepărtat, aproape de Cercul Polar, 150 00:16:45,985 --> 00:16:50,547 soarele verii apune încet și nopțile sunt scurte. 151 00:16:56,829 --> 00:17:01,061 Bufnița-vultur vânează practic în amurg și în întuneric. 152 00:17:01,367 --> 00:17:05,428 A prins un iepure. Sezonul e bun și pradă din abundență. 153 00:17:08,140 --> 00:17:11,837 Jos în cuibul de pe solul pădurii, a mai rămas doar un pui. 154 00:17:12,044 --> 00:17:14,444 Ceilalți doi au fost luați de vulpi. 155 00:17:19,118 --> 00:17:23,885 Bufnițele-vultur adesea ucid rivalii din propria specie și hrana acestui ultim pui a fost o bufniță cu urechi mici, 156 00:17:24,056 --> 00:17:25,546 pe care încă nu a terminat-o. 157 00:17:27,059 --> 00:17:29,721 Singurul supraviețuitor are hrană din abundență. 158 00:17:29,895 --> 00:17:34,559 A crescut repede și penajul de adult a apărut deja prin puf. 159 00:17:36,436 --> 00:17:39,269 Coada unei veverițe roșii a rămas dintr-o masă precedentă 160 00:17:39,439 --> 00:17:41,339 și până și pe aceasta o consumă. 161 00:17:55,455 --> 00:17:58,049 Șoarecii roiesc pe solul pădurii. 162 00:17:58,291 --> 00:18:01,124 Iarna trecută, pinii au produs o mare cantitate de semințe, 163 00:18:01,294 --> 00:18:03,956 astfel că mulți șoareci adulți au supraviețuit până în primăvară 164 00:18:04,130 --> 00:18:07,361 și acum se reproduc cu un ritm extraordinar. 165 00:18:07,534 --> 00:18:10,628 Această femelă a născut patru pui doar acum trei săptămâni, 166 00:18:10,804 --> 00:18:15,832 dar e din nou însărcinată și în curând își va abandona familia și va începe una nouă. 167 00:18:42,870 --> 00:18:45,703 Toate bufnițele, fie vizitatori, fie rezidenți, 168 00:18:45,873 --> 00:18:48,171 cercetează pădurea după șoareci. 169 00:18:57,318 --> 00:19:03,848 Bufnița lui Tengmalm, sus într-o gaură din copac, are trei pui, toți în bună stare și cerând de mâncare. 170 00:19:33,855 --> 00:19:35,823 Numărul șoarecilor variază foarte mult. 171 00:19:35,991 --> 00:19:39,449 Crește treptat într-o perioadă de 5-6 ani 172 00:19:39,628 --> 00:19:45,362 până când sunt atât de mulți încât își consumă rezervele de hrană și atunci populația lor se prăbușește. 173 00:19:45,834 --> 00:19:48,394 Aceste schimbări influențează populația de bufnițe. 174 00:19:48,703 --> 00:19:51,001 Mai mulți șoareci înseamnă bufnițe hrănite mai bine, 175 00:19:51,173 --> 00:19:54,438 care depun mai multe ouă și cresc mai mulți pui. 176 00:19:54,676 --> 00:19:58,669 Pe măsură ce numărul bufnițelor crește ele se răspândesc pe noi teritorii. 177 00:20:00,482 --> 00:20:04,077 Sunt în Finlanda, aproape de granița cu Rusia. 178 00:20:04,319 --> 00:20:08,949 De fapt, aceste păduri de pini din spatele meu sunt în Rusia. 179 00:20:09,224 --> 00:20:13,662 Frontiera nu e o barieră pentru pasărea pe care ei o numesc fantoma nordului, 180 00:20:13,830 --> 00:20:15,263 marea bufniță gri 181 00:20:15,431 --> 00:20:18,423 și în anii în care populația de șoareci e mare, 182 00:20:18,601 --> 00:20:24,733 bufnița trece frontiera spre pădurile de pini din Finlanda. 183 00:20:24,941 --> 00:20:27,967 Știu că sunt deja aici pentru că am găsit asta. 184 00:20:28,144 --> 00:20:30,408 E un găinaț de bufniță. 185 00:20:30,713 --> 00:20:37,812 Toate bufnițele, ca fel natural de a digera, elimină blana și oasele prăzii. 186 00:20:38,020 --> 00:20:42,684 Și acesta, după cum se vede, are în interior un craniu de șoarece. 187 00:20:42,859 --> 00:20:47,990 Pentru a descoperi care e statutul exact al populației de șoareci în acest moment, 188 00:20:48,164 --> 00:20:55,832 trebuie să arunc o privire în cuibul bufniței și pentru a face asta îmi trebuie asta. 189 00:20:56,506 --> 00:21:03,436 Toate bufnițele sunt feroce și marea gri e și ea cu siguranță, 190 00:21:03,614 --> 00:21:08,313 așa că din echipamentul standard de urmărire al cuiburilor de bufniță face parte asta. 191 00:21:13,056 --> 00:21:17,891 Sus aici e un cuib și femela abia a aterizat. 192 00:21:18,095 --> 00:21:21,929 Stă cocoțată în copacul de alături, urmărindu-mă cu atenție. 193 00:21:22,132 --> 00:21:24,327 Dacă urc să mă uit în cuib, 194 00:21:24,501 --> 00:21:29,564 s-ar putea să-mi fac o idee despre cum e ciclul evolutiv al șoarecilor. 195 00:21:41,718 --> 00:21:46,382 Și... haide... 196 00:21:46,557 --> 00:21:48,787 e doar un pui. 197 00:21:49,026 --> 00:21:52,962 Dacă șoarecii ar fi la un vârf al populației lor, 198 00:21:53,163 --> 00:21:57,328 probabil ar fi patru pui într-un astfel de cuib, 199 00:21:57,502 --> 00:22:00,528 dar faptul că e numai unul arată destul de clar 200 00:22:00,705 --> 00:22:04,471 că populația de șoareci a început deja să se prăbușească. 201 00:22:04,943 --> 00:22:13,373 E clar că femela și perechea ei se vor întoarce în curând în Rusia. 202 00:22:17,655 --> 00:22:21,216 A mai rămas doar o lună din scurta vară nordică. 203 00:22:21,459 --> 00:22:24,792 Multe din păsările care au venit aici să adune insecte și să se reproducă 204 00:22:24,963 --> 00:22:29,263 curând se vor întoarce pentru a evita asprimea iernii care vine. 205 00:22:30,602 --> 00:22:34,868 Unele, ca sturzul cu aripi roșii, se vor întoarce pe pășunile din sudul îndepărtat. 206 00:22:35,440 --> 00:22:37,931 Cintezele preferă pădurile de fag 207 00:22:38,109 --> 00:22:41,078 și vor pleca imediat ce năpârlirea de vară s-a terminat. 208 00:22:48,053 --> 00:22:50,578 Bufnița-șoim se duce în sud mânată de foame, 209 00:22:50,856 --> 00:22:55,520 pentru că pe măsură ce se face tot mai frig, e tot mai puțină mânacare. 210 00:22:56,495 --> 00:23:00,397 În timp ce zboară spre sud, copacii de dedesubt își schimbă aspectul. 211 00:23:00,699 --> 00:23:06,069 Pădurile întunecate de conifere sunt înlocuite de verdele mai deschis al foioaselor: 212 00:23:06,272 --> 00:23:09,673 stejar și frasin, mesteacăn și fag. 213 00:23:34,433 --> 00:23:40,395 Aici jos, clima e mai caldă, verile sunt mai lungi și pădurile nu îngheață, 214 00:23:40,573 --> 00:23:44,236 numai 2-3 luni pe an, ci 8-9, 215 00:23:44,544 --> 00:23:46,876 iar forma copacilor e diferită. 216 00:23:47,080 --> 00:23:51,312 În loc ca crengile să atârne și astfel să acopere zăpada, 217 00:23:51,518 --> 00:23:54,112 aeste crengi se întind larg, 218 00:23:54,321 --> 00:23:59,054 având rânduri întregi de frunze cu care să capteze energia soarelui. 219 00:23:59,292 --> 00:24:01,055 Frunzele sunt și ele diferite. 220 00:24:01,227 --> 00:24:06,096 Nu sunt acoperite cu o coajă groasă, de protecție, ci sunt subțiri și delicate. 221 00:24:07,200 --> 00:24:09,498 În timpul verii apa e mult mai accesibilă, 222 00:24:09,669 --> 00:24:12,968 așa că măsurile de conservare a ei sunt mai puțin riguroase. 223 00:24:13,306 --> 00:24:17,936 Într-adevăr, în timpul zilelor caniculare copacii evaporă mari cantități de apă pentru a se răcori. 224 00:24:18,144 --> 00:24:20,339 Așa că porii prin care respiră sunt numeroși 225 00:24:20,513 --> 00:24:23,277 și nu se află în gropițe ca la pini. 226 00:24:27,220 --> 00:24:33,956 Aceste frunze suculente, moi, spre deosebire de acele de pin, sunt hrana a numeroase creaturi. 227 00:24:39,967 --> 00:24:42,333 Animale mari, precum căprioara, consumă multe frunze, 228 00:24:42,503 --> 00:24:47,202 dar cea mai mare cantitate o consumă insectele. 229 00:25:12,633 --> 00:25:17,900 Coronamentul pădurii, vara târziu, are mai multe păsări decât în oricare moment al anului. 230 00:25:18,139 --> 00:25:20,836 Sunt păsările migratoare care se întorc din nord, 231 00:25:21,009 --> 00:25:24,945 cele rezidente care adună hrană să-și hrănească cea de-a doua familie a sezonului 232 00:25:25,113 --> 00:25:28,105 și puii tineri abia acoperiți de pene care caută pentru ei 233 00:25:28,283 --> 00:25:31,480 și încă nu sunt prea siguri de ce e comestibil și ce nu e. 234 00:25:31,853 --> 00:25:36,756 Aproape toate vânează insecte și recolta e uriașă. 235 00:25:49,538 --> 00:25:53,872 Așa că nu e surprinzător că insectele au dezvoltat multe feluri de a se apăra. 236 00:25:54,075 --> 00:25:58,205 Mănâncă frunzele pe jumătate pentru a-și semnala prezența la minim. 237 00:25:58,413 --> 00:26:02,076 Se deghizează ca o picătură de salivă de cuc sau ca găniaț de pasăre, 238 00:26:02,250 --> 00:26:06,516 dar dacă mișcă, cum de fapt trebuie în cele din urmă, camuflajul lor s-a pierdut. 239 00:26:17,567 --> 00:26:20,468 Unele atârnă în locuri dificil de ajuns. 240 00:26:20,770 --> 00:26:27,039 Asta poate păcăli un începător, dar un pițigoi adult are experiență și e foarte îndemânatic. 241 00:26:36,519 --> 00:26:39,977 Cojoaicele s-au specializat în insectele care trăiesc pe scoarță. 242 00:26:43,893 --> 00:26:48,091 Molia-șoim de plop încearcă să se apere pretinzând că e teribilă. 243 00:27:01,944 --> 00:27:05,176 Șmecheria ține de obicei când e în partea de jos a trunchiului 244 00:27:05,382 --> 00:27:07,907 și în acest fel se văd insectele care au fost ochite 245 00:27:08,085 --> 00:27:10,815 de cojoaice care trec pe aici. 246 00:27:28,939 --> 00:27:31,100 Unele din expertele în hrănirea cu insecte de scoarță 247 00:27:31,275 --> 00:27:36,008 și într-un anumit fel cele mai specializate dintre păsările care trăiesc în copacii înalți din aceste păduri 248 00:27:36,179 --> 00:27:37,737 sunt ciocănitorile. 249 00:27:38,282 --> 00:27:40,716 Marea ciocănitoare pestriță e un exemplu tipic. 250 00:27:40,884 --> 00:27:43,717 Are un auz excelent și localizează cu el larvele pe care le caută 251 00:27:43,887 --> 00:27:47,846 după cele mai slabe foșnete pe care acestea le fac când se mișcă sub scoarță. 252 00:27:51,194 --> 00:27:55,689 Penele cozii au o structură puternică și au rolul de a sprijini corpul. 253 00:27:56,668 --> 00:28:01,833 Ciocul are o perniță elastică la bază care îi apără creierul de șocurile din timpul găuririi. 254 00:28:04,509 --> 00:28:10,414 Picioarele îi permit agățarea în toate direcțiile, pentru că două degete sunt orientate înainte și două în spate. 255 00:28:11,249 --> 00:28:13,945 Fiecare continent are speciile sale de ciocănitori. 256 00:28:14,185 --> 00:28:15,550 Europa are zece, 257 00:28:15,720 --> 00:28:19,315 dar aici în America de Nord sunt de două ori mai multe. 258 00:28:19,691 --> 00:28:24,719 Aceasta, care suge sevă, face găuri în copaci nu după insecte, ci după sevă. 259 00:28:25,129 --> 00:28:28,462 Găurile făcute de ea se găsesc aliniate în tot felul de copaci. 260 00:28:29,000 --> 00:28:33,061 Fiecare gaură e orientată ușor în jos pentru ca seva să nu curgă afară 261 00:28:33,237 --> 00:28:35,569 ci să se adune într-un mic bazin interior 262 00:28:35,773 --> 00:28:38,037 și ciocănitoarea s-o poată aduna cu limba. 263 00:28:38,710 --> 00:28:39,972 La fel fac și alte păsări. 264 00:28:44,849 --> 00:28:45,873 O pasăre colibri. 265 00:28:46,050 --> 00:28:49,020 Majoritatea membrilor familiei trăiesc la troipce și se hrănesc cu nectar, 266 00:28:49,254 --> 00:28:54,351 dar asta vine vara în nord și găsește seva copacilor acceptabilă. 267 00:28:56,061 --> 00:28:58,655 Și muștele sunt atrase de seva dulce. 268 00:29:15,080 --> 00:29:19,176 Vara târziu, părinții își conduc puii la puțuri 269 00:29:19,351 --> 00:29:24,084 și îi lasă să se ospăteze nu numai cu sevă ci și cu insectele atrase de ea. 270 00:29:26,859 --> 00:29:32,923 Ciocănitoarea din America își folosește talentul de săpător pentru a face găuri elegante în copacii morți. 271 00:29:33,599 --> 00:29:36,363 Ghinda e mâncarea preferată, dar în timpul sezonului, 272 00:29:36,535 --> 00:29:39,630 sunt mult prea multe ghinde față decât pot mânca ciocănitorile. 273 00:29:40,106 --> 00:29:41,664 Dar nu le lasă altora. 274 00:29:41,975 --> 00:29:46,241 Mai multe păsări împart o comoară de ghinde, ca aceasta. 275 00:29:46,546 --> 00:29:51,108 Ele îndeasă ghindele în găuri cu atâta putere încât puține creaturi le pot scoate 276 00:29:51,284 --> 00:29:56,119 și astfel depozitul va aproviziona ciocănitorile cu ghinde, tot anul. 277 00:30:02,228 --> 00:30:06,528 Ghindele coapte vestesc sfârșitul verii și începutul toamnei. 278 00:30:06,833 --> 00:30:10,166 Copacii și tufișurile își oferă semințele animalelor pădurii. 279 00:30:10,403 --> 00:30:12,894 Unele sunt învelite într-o pulpă moale și gustoasă 280 00:30:13,073 --> 00:30:17,100 pentru a îndemna animalele să le mănânce și astfel să le transporte în locuri noi. 281 00:30:18,978 --> 00:30:20,468 Altele sunt învelite cu hrană, 282 00:30:20,647 --> 00:30:24,208 nu pentru animale, ci pentru a asigura germinarea semințelor, 283 00:30:24,384 --> 00:30:26,409 dar animalele le consumă la fel. 284 00:30:26,986 --> 00:30:33,085 Chiar și ghindele tari care nu promit nimic, ale stejarului american, sunt adunate de ratoni. 285 00:30:42,803 --> 00:30:48,469 Veverițele obișnuiesc să îngroape ghindele în cămări de iarnă din mai mulți stejari. 286 00:30:50,945 --> 00:30:55,780 Ursul negru, ocazional, mănâncă pește și șoareci și chiar leșuri, 287 00:30:55,950 --> 00:30:58,077 dar dieta lui de bază e vegetariană. 288 00:30:58,552 --> 00:31:00,713 Sapă după rădăcini și mănâncă chiar și conuri, 289 00:31:00,888 --> 00:31:05,291 dar iubește dulciurile și acum se bazează pe fructe. 290 00:31:20,007 --> 00:31:23,705 Tot felul de mamifere se cațără în copacii din jur în căutare de fructe. 291 00:31:23,879 --> 00:31:26,746 Oposumul, un animal ciudat și străvechi din America 292 00:31:26,915 --> 00:31:31,113 înrudit mai degrabă cu cangurii decât cu șobolanii, mănâncă aproape orice. 293 00:31:35,724 --> 00:31:39,558 Puțini pot ajunge în vârful copacilor sau pe crenguțele subțiri, 294 00:31:39,728 --> 00:31:41,491 dar veverița cu fălci poate. 295 00:31:45,367 --> 00:31:48,268 Răcoarea toamnei anunță sosirea iernii. 296 00:31:48,870 --> 00:31:52,328 Frunzele delicate lucrează eficient în căldura umedă a verii, 297 00:31:52,507 --> 00:31:54,441 dar nu sunt potrivite răcelii iernii. 298 00:31:54,910 --> 00:31:56,309 Înghețul le dăunează. 299 00:31:56,745 --> 00:31:58,940 Porii lor numeroși vor pierde prea multă apă. 300 00:31:59,181 --> 00:32:03,277 Clorofila verde din interior se distruge și se retrage în copac, 301 00:32:03,451 --> 00:32:06,443 lăsând la vedere produsele reziduale roșii și maro 302 00:32:06,721 --> 00:32:08,586 și frunzele cad. 303 00:32:10,025 --> 00:32:13,256 Ele furnizează hrană altei comunități a pădurii, 304 00:32:13,428 --> 00:32:15,829 locuitorii din resturile de frunziș. 305 00:32:19,235 --> 00:32:23,638 Există poate 100.000 de căpușe în fiecare metru cub. 306 00:32:24,674 --> 00:32:26,266 Mai sunt și alte creaturi, 307 00:32:26,442 --> 00:32:28,501 care-și croiesc drum printre frunzele moarte, 308 00:32:28,678 --> 00:32:30,771 extrăgând nutrimente 309 00:32:30,947 --> 00:32:34,906 și lăsând rămășițele pe seama ciupercilor și a bacteriilor. 310 00:32:42,391 --> 00:32:44,951 La rândul lor sunt vânate de monștri în miniatură, 311 00:32:45,127 --> 00:32:46,617 pseudoscorpioni, 312 00:32:46,896 --> 00:32:51,959 orobili în prim plan, dar, din fericire, de mărimea unui vârf de ac. 313 00:33:28,138 --> 00:33:33,201 Melcii prin comparație sunt uriași, din moment ce își cară casa cu ei peste tot 314 00:33:33,377 --> 00:33:38,041 și par suficient de apărați împotriva oricărei creaturi mai mici decât o pasăre. 315 00:33:38,548 --> 00:33:42,814 Totuși un gândac s-a specializat în lupta contra lor. 316 00:33:44,955 --> 00:33:47,856 Capul și fălcile lui sunt lungi și subțiri. 317 00:34:15,486 --> 00:34:17,977 Aproape ascunse printre frunzele din această pădure din America 318 00:34:18,156 --> 00:34:22,650 sunt mici creaturi colorate spectaculos, un pic mai mari decât viermii. 319 00:34:26,664 --> 00:34:29,098 Sunt amfibieni: salamandrele. 320 00:34:29,400 --> 00:34:34,531 Aproape orice lanț muntos din Statele Unite are propriile specii cu propriile culori, 321 00:34:34,706 --> 00:34:37,174 dar, fiind nocturne, sunt rareori văzute. 322 00:34:58,497 --> 00:35:03,161 Șoarecii-scorpie mănâncă aproape orice le pică-n labă și sunt vânători formidabili, 323 00:35:03,335 --> 00:35:06,133 pentru că sunt printre puținele mamifere care au o mușcătură otrăvitoare. 324 00:35:12,745 --> 00:35:17,614 Singura apărare a salamandrei e să producă un lichid înțepător din glandele de la coadă. 325 00:35:18,050 --> 00:35:22,680 Prima dată când un șoarece-scorpie întâlnește o salamandră, nu ține cont și o mănâncă, 326 00:35:22,855 --> 00:35:24,914 dar gustul nu prea e bun, 327 00:35:25,090 --> 00:35:27,354 așa că la o întâlnire ulterioară, ca aceasta, 328 00:35:27,526 --> 00:35:30,791 o adulmecare îi reamintește șoarecelui că nu e o carne prea bună 329 00:35:30,963 --> 00:35:33,454 și lasă salamandra în pace. 330 00:35:40,105 --> 00:35:42,472 Vizitatorii din vară au plecat. 331 00:35:43,076 --> 00:35:44,566 Pădurea e tăcută. 332 00:35:44,811 --> 00:35:48,440 Zilele se scurtează și temperaturile scad. 333 00:36:19,412 --> 00:36:23,678 În cele din urmă ținutul e cuprins de îngheț. 334 00:36:49,877 --> 00:36:50,935 E iarnă în plin. 335 00:36:51,145 --> 00:36:54,205 Copacii splendizi odată acum sunt doar niște schelete 336 00:36:54,381 --> 00:36:58,841 și viața în aceste păduri aproape s-a oprit. 337 00:36:59,053 --> 00:37:01,851 Copacii, fără frunze, nu pot crește. 338 00:37:02,089 --> 00:37:06,719 Păsările care vin în vizită vara s-au retras spre sud 339 00:37:06,961 --> 00:37:12,058 și unele din mamiferele mici s-au strecurat în vizuine și dorm. 340 00:37:12,299 --> 00:37:17,396 Bătăile inimii aproape s-au oprit, trupurile sunt reci ca piatra. 341 00:37:17,638 --> 00:37:18,935 Hibernează. 342 00:37:19,173 --> 00:37:23,007 Dar somnul nu durează toată iarna. 343 00:37:23,177 --> 00:37:26,739 Se trezesc la 4-5 zile și caută hrană. 344 00:37:26,982 --> 00:37:30,008 De exemplu, aceste veverițe cu fălci. 345 00:37:31,052 --> 00:37:33,919 Nu numai căldura ci și frigul intens le scot afară, 346 00:37:34,122 --> 00:37:37,091 pentru că altfel temperatura corpurilor lor scade în timp ce hibernează 347 00:37:37,259 --> 00:37:39,921 și dacă atinge punctul de îngheț, vor muri. 348 00:37:40,195 --> 00:37:44,529 Așa că în timpul frigului intens, trebuie să iasă și să se încălzească mișcându-se, 349 00:37:44,699 --> 00:37:47,827 chiar dacă acest lucru le scade în mod periculos rezervele de grăsime. 350 00:37:49,504 --> 00:37:52,996 Dar în aceste păduri din America e un somnoros deosebit 351 00:37:53,175 --> 00:37:55,166 care ațipește toată perioada. 352 00:37:57,045 --> 00:37:58,171 Priviți. 353 00:38:05,620 --> 00:38:07,110 Un urs negru. 354 00:38:09,524 --> 00:38:13,358 S-a retras în această vizuină la începutul toamnei și după o lună sau două de somnolență, 355 00:38:13,528 --> 00:38:14,722 a născut. 356 00:38:14,963 --> 00:38:19,424 În părțile friguroase din nordul pădurii, își va petrece 6-7 săptămâni, 357 00:38:19,602 --> 00:38:21,502 perioadă în care puii sunt alăptați 358 00:38:21,671 --> 00:38:25,471 fără ca ea să se hrănească, să urineze sau să defecheze. 359 00:38:25,741 --> 00:38:28,938 Își petrece majoritatea vieții pe jumătate adormită. 360 00:38:31,981 --> 00:38:37,476 Când sosește în sfârșit primăvara, covorul maro de frunze putrezite se colorează brusc. 361 00:38:40,756 --> 00:38:44,624 Plantele care trăiesc la nivelul solului se grăbesc să înmugurească și să înflorească 362 00:38:44,794 --> 00:38:46,386 și absorb soarele de primăvară 363 00:38:46,562 --> 00:38:50,623 înainte ca pomii de deasupra să-și producă frunzele și să blocheze accesul la lumină. 364 00:38:55,071 --> 00:38:56,538 Vizuina ursului e goală, 365 00:38:56,706 --> 00:38:59,300 dar proprietarii nu s-au îndepărtat prea mult. 366 00:39:08,986 --> 00:39:11,682 Încă nu e suficientă mâncare, doar câteva frunze, 367 00:39:11,855 --> 00:39:15,018 cel puțin până când primele fructe de pădure ajung în pârg vara, 368 00:39:15,192 --> 00:39:17,956 dar între timp cel puțin soarele încălzește. 369 00:39:24,768 --> 00:39:27,202 O altă mamă își petrece primăvara sus în copaci. 370 00:39:27,371 --> 00:39:30,272 O rață de pădure, doar că e gata să plece. 371 00:39:37,281 --> 00:39:39,249 Gaura a fost un cuib sigur, 372 00:39:39,416 --> 00:39:42,943 dar toate rățuștele își urmează mamele imediat ce ies din găoace. 373 00:40:15,053 --> 00:40:19,547 Acum dintre frunzele moarte apar noi forme de viață. 374 00:40:54,893 --> 00:40:56,827 Aversele de primăvară înmoaie pădurile 375 00:40:56,995 --> 00:41:01,022 și creează umezeala și căldura necesară ciupercilor 376 00:41:01,200 --> 00:41:03,327 pentru a-și produce roadele. 377 00:41:03,836 --> 00:41:07,328 Acestea sunt adulte și gata să-și descarce sporii microscopici 378 00:41:07,506 --> 00:41:10,566 în momentul în care vânturile uscate ale verii încep să bată, 379 00:41:10,776 --> 00:41:15,008 astfel că porii, la fel ca praful, vor fi duși în toată pădurea. 380 00:41:17,750 --> 00:41:21,584 Odată, pădurile din America de Nord se întindeau pe toată jumătatea estică a continentului 381 00:41:21,754 --> 00:41:25,622 într-o bandă continuă lată de sute de kilometri. 382 00:41:26,225 --> 00:41:30,423 Astăzi, majoritatea au dispărut pentru a face loc fermelor și orașelor, 383 00:41:30,596 --> 00:41:33,724 dar au rămas destule pentru a-și etala splendorile. 384 00:41:37,035 --> 00:41:39,469 Acum suntem departe în sud. 385 00:41:39,671 --> 00:41:44,075 Sunt la granița Floridei și Georgiei în sudul Statelor Unite 386 00:41:44,244 --> 00:41:48,237 și aici e foarte cald vara iar iernile sunt foarte blânde, 387 00:41:48,415 --> 00:41:51,179 cu doar câteva înghețuri și niciunul sever. 388 00:41:51,418 --> 00:41:57,982 Copacii care trăiesc aici, precum acest stejar, nu-și pierd toate frunzele toamna 389 00:41:58,158 --> 00:42:02,026 ci le păstrează tot anul și continuă să crească. 390 00:42:02,562 --> 00:42:05,827 Nu numai ei sunt mereu verzi aici. 391 00:42:06,065 --> 00:42:07,692 Sunt și pini. 392 00:42:08,001 --> 00:42:12,563 În locurile unde solul e mai stâncos sau mai nisipos și sărac în nutrimemte, 393 00:42:12,739 --> 00:42:16,197 pinii cresc pentru că nimic altceva nu poate supraviețui aici. 394 00:42:16,476 --> 00:42:21,345 Dar această pădure de pini își datorează existența altui factor. 395 00:42:32,058 --> 00:42:35,460 Puieții de stejar sunt distruși de foc imediat. 396 00:42:37,965 --> 00:42:42,459 Dar mugurii pinilor tineri sunt înconjurați de un mănunchi de ace antișoc. 397 00:42:42,770 --> 00:42:47,798 Ard la temperaturi joase și până când flăcările îi consumă, 398 00:42:47,975 --> 00:42:49,840 focul principal s-a stins 399 00:42:50,010 --> 00:42:55,471 iar mugurii din vârful tulpinilor, din care vor crește lăstari, sunt nevătămați. 400 00:42:57,952 --> 00:43:03,356 Incendii ca acesta nu sunt numai consecința neglijenței oamenilor, au loc și în mod natural. 401 00:43:03,891 --> 00:43:07,918 Scânteia care declanșează de obicei focul e dată de fulger. 402 00:43:08,128 --> 00:43:11,461 În această zonă din sudul Statelor Unite, furtunile violente sunt ceva obișnuit 403 00:43:11,632 --> 00:43:14,100 și fulgerele lovesc adesea copacii înalți, 404 00:43:14,268 --> 00:43:19,001 lăsând o dâră adâncă pe trunchi în timp ce se scurg în pământ. 405 00:43:21,976 --> 00:43:26,437 Asta de la picioarele mele e iască care poate isca o flacără. 406 00:43:26,681 --> 00:43:32,051 Acestea sunt ace de pin și sunt pline de rășină și atât de uscate 407 00:43:32,220 --> 00:43:34,381 încât se aprind foarte ușor. 408 00:43:34,556 --> 00:43:38,686 Focul pe care-l generează nu e puternic și are viață scurtă, 409 00:43:38,860 --> 00:43:43,160 așa că orice creatură care poate supraviețui focului câteva minute, 410 00:43:43,331 --> 00:43:46,528 pot supraviețui unui foc ca acesta. 411 00:43:49,371 --> 00:43:52,238 Șarpele cu clopoței, la fel ca alte animale ce trăiesc pe sol, 412 00:43:52,407 --> 00:43:55,604 se ascunde în mod obișnuit de arșița de la miezul zilei în găuri, 413 00:43:55,810 --> 00:43:59,576 așa că știe unde să se adăpostească de foc. 414 00:44:16,498 --> 00:44:20,367 Dar această gaură e deja ocupată, de cel ce a săpat-o și e proprietar, 415 00:44:24,073 --> 00:44:25,734 o țestoasă-popândău. 416 00:44:40,423 --> 00:44:44,917 Șarpele cu clopăței și țestoasa nu se bagă în seamă de obicei... 417 00:44:57,873 --> 00:45:00,967 ...și asta pare calea ce trebuie urmată dacă vor să scape. 418 00:45:03,446 --> 00:45:07,473 Dar în fundul vizuinei se află alt refugiat, un șarpe indigo 419 00:45:07,650 --> 00:45:10,814 și când are ocazia, mănâncă șerpi cu clopoței. 420 00:45:32,209 --> 00:45:36,771 Dar focul a trecut și șarpele cu clopoței se poate întoarce în pădure. 421 00:45:43,053 --> 00:45:46,454 Unele insecte nu evită focul, din contră îl caută. 422 00:45:46,657 --> 00:45:49,251 Cărăbușii nu își depun ouăle în pini 423 00:45:49,426 --> 00:45:51,656 pentru că aceștia le acoperă cu rășină. 424 00:45:51,862 --> 00:45:54,990 Dar un copac distrus de foc nu poate rezista 425 00:45:55,198 --> 00:45:57,860 și cărăbușii profită de situație. 426 00:45:58,168 --> 00:46:01,900 Au gropițe în spatele picioarelor sensibile la razele infraroșii 427 00:46:02,073 --> 00:46:04,906 și astfel detectează cea mai mică creștere de temperatură 428 00:46:05,076 --> 00:46:09,604 și ghidați astfel, călătoresc prin toată pădurea urmărind focul 429 00:46:09,781 --> 00:46:11,646 și se adună cu sutele. 430 00:46:16,554 --> 00:46:18,078 Se împerechează rapid. 431 00:46:24,295 --> 00:46:26,695 Femelele se cațără peste tot pe trunchiurile scorojite, 432 00:46:26,864 --> 00:46:29,958 căutând crăpături în scoarță în care să-și depună ouăle, 433 00:46:30,134 --> 00:46:34,696 asigurându-se astfel că larvele vor avea cu ce se hrăni. 434 00:46:37,275 --> 00:46:39,209 Pe măsură ce insectele se adună în pădurea arsă, 435 00:46:39,377 --> 00:46:41,311 sunt urmate de mâncătorii de insecte. 436 00:46:41,879 --> 00:46:45,815 Broasca de stejar se potrivește aproape perfect culorii solului carbonizat al pădurii. 437 00:46:48,553 --> 00:46:52,512 Alți vânători vizibili așteaptă apariția lăstarilor. 438 00:46:58,597 --> 00:47:02,055 În câteva luni de la focul din vară, pădurea și-a revenit, 439 00:47:02,234 --> 00:47:03,929 a întinerit. 440 00:47:04,103 --> 00:47:06,571 Focul a distrus vegetația îmbătrânită de pe pământ 441 00:47:06,739 --> 00:47:11,608 și prin transformarea acelor de pin în cenușă a fertilizat solul, 442 00:47:11,844 --> 00:47:15,940 iar acum apar mult mai multe flori decât în oricare altă perioadă. 443 00:47:29,161 --> 00:47:33,655 Din cauza incendiilor regulate, tufișurile mari nu se pot stabili aici, 444 00:47:33,899 --> 00:47:38,927 așa că zonele mlăștinoase nu pot fi colonizate și desecate așa cum se întâmplă peste tot, 445 00:47:39,171 --> 00:47:42,106 și mlaștinile rămân, plantele pitice putând să crească aici 446 00:47:42,274 --> 00:47:44,971 și broaștele pot înota și reproduce. 447 00:47:45,245 --> 00:47:51,650 Într-adevăr, o specie de broască nu trăiește decât aici în aceste bălți din pădurile sărăcăcioase de pini din America. 448 00:48:08,067 --> 00:48:12,868 Ciocănitorile nu-și pot săpa cuiburile în copacii morți așa cum fac peste tot, 449 00:48:13,039 --> 00:48:16,736 pentru că în această pădure răvășită de foc riscă să ardă, 450 00:48:16,910 --> 00:48:21,472 așa că ciocănitoarea cu cocardă roșie își sapă găurile în pinii vii. 451 00:48:21,881 --> 00:48:27,080 Dar lemnul e foarte dur și câteva ciocănitori vor săpa o gaură în aproape doi ani. 452 00:48:29,689 --> 00:48:34,717 Rășina se scurge în jurul găurii acolo unde straturile copacului au fost pătrunse. 453 00:48:34,961 --> 00:48:37,726 Așa că pasărea își face gaura în partea de jos a trunchiului 454 00:48:37,898 --> 00:48:42,699 unde miezul copacului, fără rășină, e suficient de gros pentru a permite săparea unui cuib. 455 00:48:43,804 --> 00:48:46,068 Șuvoiul de rășină e dirijat în exterior 456 00:48:46,240 --> 00:48:50,199 săpând puțuri ca cele pentru sevă deasupra și dedesubtul găurii. 457 00:48:56,917 --> 00:49:02,549 În aceste găuri săpate cu mare greutate ciocănitoarea cu cocardă roșie își crește puii. 458 00:49:10,264 --> 00:49:15,224 Găurile sunt la vedere, pentru că fiecare e înconjurată de un strat de rășină galbenă închegată. 459 00:49:18,739 --> 00:49:23,335 Șarpele de casă e un jefuitor al cuiburilor și fură puii. 460 00:49:37,492 --> 00:49:40,325 E un cățărător foarte iscusit. 461 00:49:40,629 --> 00:49:44,929 Din moment ce gaura ciocănitorii, în copacul viu, trebuie făcută cât mai jos pe trunchi, 462 00:49:45,267 --> 00:49:50,933 e foarte ușor șarpelui să ajungă la ea și prin urmare se pare că e în pericol. 463 00:49:51,573 --> 00:49:54,098 Dar acum altă funcție a rășinii, 464 00:49:54,276 --> 00:49:57,040 pe care ciocănitoarea intenționat a produs-o în jurul cuibului, 465 00:49:57,212 --> 00:49:58,941 devine clară. 466 00:50:28,311 --> 00:50:31,906 Substanțele chimice din rășină irită șarpele dincolo de limita suportabilității, 467 00:50:32,081 --> 00:50:34,208 așa că se arcuiește pentru a sta la distanță. 468 00:50:37,453 --> 00:50:39,387 În cele din urmă e prea mult. 469 00:50:43,225 --> 00:50:48,128 Focul, într-un fel sau altul, influențează întreaga comunitate de animale și plante 470 00:50:48,297 --> 00:50:50,424 din pădurile de pin din sud. 471 00:50:52,101 --> 00:50:58,370 Această rană a fost făcută tot de foc și acest copac e tot un conifer, 472 00:50:58,607 --> 00:51:00,336 dar unul diferit. 473 00:51:00,643 --> 00:51:10,518 Are peste 12 m diametru la bază și 80 m înălțime. 474 00:51:10,886 --> 00:51:13,754 E un sequoia gigantic. 475 00:51:15,325 --> 00:51:19,591 E bătrân de peste 2.500 de ani, 476 00:51:19,796 --> 00:51:26,201 dar cel mai mare dintre toți e acesta cunoscut ca Generalul Sherman. 477 00:51:26,536 --> 00:51:33,066 e atât de înalt și cântărește aproximativ 1.385 tone, 478 00:51:33,310 --> 00:51:37,440 ceea ce-l face cel mai masiv organism viu din lume. 479 00:51:39,316 --> 00:51:43,412 Deși acest copac crește departe în sud la fel ca pinii, 480 00:51:43,587 --> 00:51:47,546 clima de aici, sus la 2.000 m în munții Sierra Nevada, 481 00:51:47,724 --> 00:51:52,252 e mult mai rece și zăpada stă pe sol aproape o jumătate de an. 482 00:51:52,629 --> 00:51:54,426 Totuși, urcând la această înălțime, 483 00:51:54,598 --> 00:51:58,261 ne-am întors din punct de vedere climatic la marile păduri din nord. 484 00:51:58,502 --> 00:52:02,529 În timpul Epocii de Gheață, acești sequoia creșteau aproape în toată America de Nord. 485 00:52:02,773 --> 00:52:06,335 Dar când, acum 8.000 de ani, Pământul a început să se încălzească, 486 00:52:06,511 --> 00:52:11,608 au murit cu excepția acestui grup izolat, aici sus, în munți. 487 00:52:19,557 --> 00:52:22,993 Am călătorit cam 3.600 km spre sud 488 00:52:23,161 --> 00:52:27,291 de când am început de la linia copacilor aproape de Cercul Polar 489 00:52:27,598 --> 00:52:33,434 și în acest teritoriu vast majoritatea pădurilor au fost de conifere, 490 00:52:33,704 --> 00:52:40,041 așa că pare corect și necesar să terminăm cu aceștia, cei mai nobili dintre toți. 491 00:52:40,311 --> 00:52:43,439 Ca grup, coniferele își datorează succesul 492 00:52:43,614 --> 00:52:47,778 abilității lor de a se descurca cu clima schimbătoare din nord. 493 00:52:48,019 --> 00:52:52,547 Pot supraviețui atât zilelor scurte și întunecate ale iernii și frigului aspru, 494 00:52:52,723 --> 00:52:57,127 cât și celor lungi și însorite ale verii cu focurile lor devastatoare. 495 00:52:57,396 --> 00:53:02,231 Dacă înaintăm încă 1.600 km spre sud, ajungem la tropice 496 00:53:02,434 --> 00:53:05,562 și aici clima e total diferită. 497 00:53:05,771 --> 00:53:08,638 Nu e variabilă ci deosebit de constantă, 498 00:53:08,807 --> 00:53:14,370 cu aproximativ aceeași cantitate de lumină, ploaie și căldură tot anul. 499 00:53:14,613 --> 00:53:20,142 Acolo celălalt grup de copaci, foioasele, devine stăpân. 500 00:53:20,352 --> 00:53:24,914 Aceasta e jungla și acolo vom fi în următorul program. 501 00:53:25,915 --> 00:53:30,915 Traducerea Pogăru'