1 00:00:00,000 --> 00:00:00,357 PLANETA VIE 2 00:00:00,457 --> 00:00:03,452 UN PORTRET AL PĂMÂNTULUI 3 00:00:36,388 --> 00:00:40,265 JUNGLA 4 00:02:05,847 --> 00:02:10,079 Sunt înconjurat de cea mai mare proliferare de viață 5 00:02:10,252 --> 00:02:13,277 de oriunde din lume. 6 00:02:13,488 --> 00:02:17,425 Sunt în coronamentul junglei, pădurea tropicală. 7 00:02:17,660 --> 00:02:21,494 Aici e viață în cantitate mare, atât animale cât și plante - 8 00:02:21,664 --> 00:02:25,795 și o mare diversitate de asemenea - cum nu se mai găsește nicăieri. 9 00:02:26,002 --> 00:02:31,942 Această proliferare nemaivăzută e generată de doi factori: căldura și umezeala. 10 00:02:32,142 --> 00:02:35,236 Umezeala vine de la ploile ecuatoriale abundente, 11 00:02:35,413 --> 00:02:37,812 căldura de la soarele tropical. 12 00:02:38,048 --> 00:02:41,108 Împreună, acești doi factori au creat jungla, 13 00:02:41,319 --> 00:02:45,619 care se întinde într-o bandă verde discontinuă în jurul Pământului. 14 00:02:49,127 --> 00:02:53,086 Această zonă specială se află în America de Sud, chiar pe Ecuator, 15 00:02:53,265 --> 00:02:56,098 întinzându-se pe 960 km la sud și nord de el 16 00:02:56,268 --> 00:03:00,968 într-o pătură uriașă, aproape neîntreruptă cu excepția râurilor. 17 00:03:01,774 --> 00:03:06,838 Aici e probabil cel mai neexplorat teritoriu de oriunde din lume. 18 00:03:13,753 --> 00:03:17,951 Călătorind spre est de-a lungul celui mai mare râu, Amazonul, 19 00:03:18,125 --> 00:03:20,092 ajungem la Atlantic. 20 00:03:20,795 --> 00:03:24,322 Continuând pe linia Ecuatorului, peste ocean, 21 00:03:24,598 --> 00:03:26,691 ajungem pe coasta de vest a Africii, 22 00:03:26,867 --> 00:03:30,530 la alt râu mare, Zairul - cere de obicei e numit Congo - 23 00:03:30,705 --> 00:03:33,196 și la altă zonă uriașă de junglă. 24 00:03:33,674 --> 00:03:38,374 Africa de Est nu primește prea multă ploaie și jungla se transformă în savană, 25 00:03:38,581 --> 00:03:43,518 dar dincolo de Oceanul Indian uriașa pădure tropicală reapare 26 00:03:43,686 --> 00:03:46,814 de-a lungul marginii de vest a Indiei și Sri Lanka. 27 00:03:47,056 --> 00:03:50,890 Acoperă Asia de Sud-Est, Burma, Tailanda și Malaezia, 28 00:03:51,127 --> 00:03:56,589 uriașele insule Borneo și Sulawesi și micul arhipeleag al Indoneziei 29 00:03:56,867 --> 00:03:59,700 și departe în est, Noua Guinee. 30 00:04:03,373 --> 00:04:06,036 În spatele lor e Pacificul, 31 00:04:06,210 --> 00:04:10,044 aproape pustiu cu excepția câtorva mici insule răzlețe 32 00:04:10,248 --> 00:04:13,411 și după ce am înconjurat Pământul de-a lungul Ecuatorului, 33 00:04:13,585 --> 00:04:18,181 ajungem înapoi la cea mai mare junglă dintre toate, jungla Amazoniană. 34 00:04:36,442 --> 00:04:41,847 Copacul în care m-am cățărat nu crește în grupuri ci izolat 35 00:04:42,048 --> 00:04:45,177 și e cel mai înalt din această junglă. 36 00:04:45,453 --> 00:04:48,649 E un kapok și crește la peste 60 m înălțime. 37 00:04:48,856 --> 00:04:52,690 Dacă frunzele coronamentului restului junglei 38 00:04:52,861 --> 00:04:56,261 pot fi numite o mare de frunze, coroana kapokului 39 00:04:56,430 --> 00:05:01,835 e o insulă care se înalță deasupra mării și are propriul climat. 40 00:05:02,037 --> 00:05:05,996 Aici e mai mult soare decât dedesubt și e de asemenea vânt, 41 00:05:06,175 --> 00:05:09,509 care în adâncul pădurii practic e necunoscut. 42 00:05:09,745 --> 00:05:12,271 Vântul creează anumite probleme. 43 00:05:12,447 --> 00:05:16,908 Poate fura umezeala unui copac prin evaporare la suprafața frunzelor, 44 00:05:17,086 --> 00:05:20,578 deci kapokul are frunze mici. 45 00:05:20,757 --> 00:05:22,623 Dar vântul aduce și foloase - 46 00:05:22,792 --> 00:05:27,389 răspândește semințele kapokului care sunt foarte pufoase. 47 00:05:32,870 --> 00:05:37,706 Ele plutesc ușor peste coronament la kilometri distanță. 48 00:05:38,842 --> 00:05:41,277 Coroanele acestor copaci uriași sunt casa 49 00:05:41,446 --> 00:05:45,143 celei mai mari și feroce păsări din junglă. 50 00:05:47,285 --> 00:05:50,255 Sunt vânători aerieni asemănători în toate junglele. 51 00:05:50,456 --> 00:05:53,823 În America de Sud harpii, în Africa vulturul încoronat 52 00:05:53,993 --> 00:05:56,359 și aici în Malaezia vulturul-șoim. 53 00:05:56,862 --> 00:06:01,232 Toți patrulează deasupra coronamentului și din când în când plonjează în frunze 54 00:06:01,400 --> 00:06:05,337 cu viteză mare ca să prindă o veveriță, o pasăre sau chiar o maimuță. 55 00:06:05,872 --> 00:06:07,863 Toți fac doar un pui 56 00:06:08,041 --> 00:06:11,205 pe care trebuie să-l hrănească cu carne aproape un an 57 00:06:11,378 --> 00:06:14,006 până când e suficient de mare să vâneze. 58 00:06:21,623 --> 00:06:25,218 Aceste avanposturi deasupra junglei sunt niște pozițiii dominante excelente 59 00:06:25,394 --> 00:06:28,056 de unde se poate urmări viața din coronamentul de dedesubt. 60 00:06:28,329 --> 00:06:33,563 Puține creaturi îndrăznesc să zboare deasupra mării de frunze când în zonă sunt vulturi. 61 00:06:41,945 --> 00:06:45,244 Coborând de pe crengile aerate și însorite ale kapokului, 62 00:06:45,515 --> 00:06:50,817 părăsești boarea și lumina orbitoare a soarelui și intri într-o altă lume. 63 00:06:51,354 --> 00:06:53,915 Aici aerul cald nemișcat e plin de umezeală, 64 00:06:54,091 --> 00:06:56,059 rareori e vreo adiere, 65 00:06:56,227 --> 00:06:59,663 frunzele de deasupra umbrind soarele. 66 00:07:22,655 --> 00:07:27,217 Coronamentul - milioane de frunze care se întind într-un mozaic uriaș de verde, 67 00:07:27,461 --> 00:07:31,989 fiecare frunză fiind în unghiul cel mai potrivit pentru a aduna cantitatea maximă de lumină. 68 00:07:32,666 --> 00:07:35,032 Multe din ele au o articulație specială la baza tulpinii 69 00:07:35,202 --> 00:07:38,729 care le permite să se răsucească și să urmeze soarele care se deplasează. 70 00:07:39,473 --> 00:07:41,839 E o lume izolată, unde mulți dintre locuitori 71 00:07:42,009 --> 00:07:45,707 s-au născut aici și vor muri aici, fără s-o părăsească. 72 00:07:55,391 --> 00:07:57,255 Insectele sunt peste tot. 73 00:07:57,593 --> 00:08:01,290 Se pare că nu există limite ale formelor și culorilor. 74 00:08:01,764 --> 00:08:06,134 Unele le pradă pe celelalte, majoritatea își asigură traiul de la copaci, 75 00:08:06,303 --> 00:08:12,070 adunând semințele, bând nectar, sugând sevă și mestecând frunze. 76 00:08:32,231 --> 00:08:35,563 Furnicile-țesător folosesc frunzele ca pereți ale cuiburilor lor. 77 00:08:35,800 --> 00:08:40,033 Muncitorii, agățați cu picioarele de o frunză, își prind fălcile de marginea alteia 78 00:08:40,205 --> 00:08:41,536 și le trag una spre alta. 79 00:08:41,940 --> 00:08:43,703 În timp ce mențin frunzele în poziție, 80 00:08:43,876 --> 00:08:48,438 alți muncitori folosesc larvele din colonie pe post de tuburi de lipici, strângându-le cu blândețe 81 00:08:48,614 --> 00:08:50,673 ca să producă fire de mătase lipicioase 82 00:08:50,917 --> 00:08:53,181 pe care le țes înainte și înapoi peste punctul de contact. 83 00:08:55,688 --> 00:08:59,785 În cele din urmă ele produc o sferă închisă în care-și pot crește puii. 84 00:09:04,631 --> 00:09:08,796 Terasele verzi imateriale ale coronamentului sunt pajiștile junglei 85 00:09:08,969 --> 00:09:11,335 și numeroase creaturi pasc acolo. 86 00:09:11,705 --> 00:09:13,696 Acestea sunt mamimuțe-veveriță din America de Sud, 87 00:09:13,875 --> 00:09:17,743 dar orice junglă are trupa ei de maimuțe care aleargă fără grijă 88 00:09:17,913 --> 00:09:21,509 printre crengi, alegându-și copacul potrivit, 89 00:09:21,683 --> 00:09:27,714 mugurii zemoși... sau un anumit fel de lăstari care li se potrivesc. 90 00:09:41,572 --> 00:09:45,633 Aici nu există schimbări sezoniere cum ar fi iarna și vara în nord, 91 00:09:45,943 --> 00:09:49,971 nu e un moment anume pentru ca frunzele să cadă și apoi să se reînoiască. 92 00:09:50,314 --> 00:09:52,715 De asemenea nu există un sezon special al înfloririi. 93 00:09:53,084 --> 00:09:57,544 În această vară eternă ciclul înfloririi copacilor variază foarte mult. 94 00:09:57,856 --> 00:10:01,519 Unii îmbobocesc la fiecare 10 luni, alții la 14 luni. 95 00:10:01,861 --> 00:10:06,321 Puțini înfloresc doar la 10 ani o dată. Dar ritmul nu e deloc întâmplător, 96 00:10:06,499 --> 00:10:11,937 pentru că toți indivizii unei specii își produc florile cam în același timp, 97 00:10:12,104 --> 00:10:14,937 atunci când trebuie, dacă vor să aibă loc polenizarea încrucișată. 98 00:10:21,181 --> 00:10:26,915 Cu prea puțină adiere în coronament, copacii nu se pot baza pe vânt să fie polenizați. 99 00:10:27,120 --> 00:10:29,487 Majotitatea depind de insecte și alte animale, 100 00:10:29,656 --> 00:10:32,854 pe care le mituiesc cu cadouri generoase reprezentate de polen și nectar. 101 00:10:41,335 --> 00:10:45,170 Creaturile mai mari trebuie convinse să le transporte semințele. 102 00:10:45,440 --> 00:10:47,271 Sunt răsplătite cu fructe. 103 00:10:47,643 --> 00:10:51,409 Păsările fac cea mai mare parte a acestei munci ziua, înghițind tot fructul, 104 00:10:51,581 --> 00:10:56,041 digerând pulpa și eliminând semințele mai târziu altundeva. 105 00:10:56,985 --> 00:11:00,046 Noaptea, munca e preluată de alte creaturi. 106 00:11:03,993 --> 00:11:08,191 Majoritatea liliecilor mănâncă insecte, dar la tropice mulți s-au specializat 107 00:11:08,365 --> 00:11:11,425 în adunarea fructelor și nu trăiesc din altceva. 108 00:11:24,583 --> 00:11:27,780 Sunt un număr mare de smochini în junglă, 109 00:11:27,953 --> 00:11:29,853 fiecare cu ritmul său de coacere. 110 00:11:30,088 --> 00:11:34,219 Liliecii fiind zburători desăvârșiți pot ajunge departe în junglă 111 00:11:34,393 --> 00:11:38,227 și găsesc mereu smochine coapte, pe undeva. 112 00:11:39,031 --> 00:11:42,091 Unii se ospătează cu ele în copaci, alții le duc departe 113 00:11:42,268 --> 00:11:44,737 și se hrănesc în siguranța cuiburilor. 114 00:11:58,919 --> 00:12:01,218 Copacii pot fi recoltați în multe feluri. 115 00:12:01,422 --> 00:12:04,914 Saguinul pitic s-a specializat în adunarea sevei. 116 00:12:05,326 --> 00:12:07,658 Dinții frontali ai fălcii de jos sunt împinși în față 117 00:12:07,829 --> 00:12:11,788 și cu ajutorul lor descojește scoarța permițând sevei să curgă. 118 00:12:27,417 --> 00:12:30,784 Saguinii trăiesc în familii, fiecare cu propriul teritoriu printre crengi 119 00:12:31,021 --> 00:12:33,387 și fiecare are cel puțin unul din aceste puțuri cu sevă 120 00:12:33,557 --> 00:12:38,050 pe care familia îl menține deschis și productiv și-l apără cu îndârjire. 121 00:12:44,368 --> 00:12:49,068 Deși e puțin aer, el cară sporii microscopici de ferigă și mușchi 122 00:12:49,240 --> 00:12:52,642 care trăiesc în crăpăturile cojii copacilor și dau lăstari. 123 00:12:53,111 --> 00:12:56,774 După ce înfloresc și se descompun, rămân adunate într-un compost 124 00:12:56,948 --> 00:12:58,916 pe care cresc alte plante. 125 00:12:59,751 --> 00:13:02,619 Rădăcinile lor care atârnă adună umezeala din aerul umed 126 00:13:02,789 --> 00:13:08,625 și astfel crengile late devin balcoane pline cu orhidee și bromelide. 127 00:13:41,597 --> 00:13:43,827 Bromelidele sunt rude ale ananasului 128 00:13:43,999 --> 00:13:47,992 și fiecare are propria populație de animale rezidente. 129 00:14:00,818 --> 00:14:04,446 Crucea florilor formează un potir plin mereu cu apă, 130 00:14:04,688 --> 00:14:07,317 un loc de băut pentru animalele din coronament. 131 00:14:19,204 --> 00:14:22,640 Pentru unele broaște e mai mult decât atât. E o creșă. 132 00:14:22,875 --> 00:14:26,777 Femela micuță de broască-săgeată otrăvitoare își depune ouăle pe o frunză. 133 00:14:27,045 --> 00:14:31,642 Când eclozează, ea pemite mormolocilor să se urce pe spatele ei umed. 134 00:14:31,917 --> 00:14:34,614 Acum trebuie să găsească un bazin pentru a înota în el. 135 00:14:55,277 --> 00:15:00,271 Ea se răsucește în apă și permite ca mormolocii să fie debarcați. 136 00:15:02,918 --> 00:15:05,978 Mai multe specii de broască-săgeată otrăvitoare folosesc bromelide ca aceasta 137 00:15:06,154 --> 00:15:10,421 și majoritatea consideră că îndatoririle părintești încetează în acest moment. 138 00:15:10,626 --> 00:15:12,150 Și țânțarii depun ouă aici, 139 00:15:12,328 --> 00:15:16,095 așa că vor fi câteva larve pentru hrana mormolocilor. 140 00:15:17,767 --> 00:15:21,328 Această broască nu riscă. La trei, patru zile, 141 00:15:21,504 --> 00:15:27,671 se întoarce la fiecare plantă unde și-a lăsat un mormoloc și mai depune ouă. 142 00:15:33,885 --> 00:15:37,285 Nu sunt ouă fertile. Sunt hrană pentru mormoloc 143 00:15:37,455 --> 00:15:40,822 și-l vor susține până când va fi suficient de mare ca să prindă insecte. 144 00:15:44,263 --> 00:15:46,697 Pentru asemenea broaște, ca și pentru alte creaturi de aici, 145 00:15:46,866 --> 00:15:50,632 coronamentul e o lume completă, suspendată deasupra suprafeței pământului, 146 00:15:50,803 --> 00:15:52,703 pe care nu o vor părăsi niciodată. 147 00:15:58,511 --> 00:16:00,206 Când coborâm din coronament, 148 00:16:00,379 --> 00:16:03,837 lăsăm în urmă cea mai dens populată parte a junglei 149 00:16:04,017 --> 00:16:08,386 și intrăm în lumea aeriană de mijloc care e casa puietului răsucit, 150 00:16:08,555 --> 00:16:12,549 lianele și trunchiurile aproape fără crengi. 151 00:16:17,732 --> 00:16:22,965 Aici, sunt la jumătatea distanței, cam la 21 m de sol, 152 00:16:23,238 --> 00:16:30,337 între tavanul de frunze al coronamentului și covorul de frunze de dedesubt. 153 00:16:30,545 --> 00:16:35,915 Sus aici, sunt puține frunze - aceste trunchiuri uriașe nu produc prea multe. 154 00:16:36,185 --> 00:16:42,146 Nu e nimic decât spațiu gol și puține creaturi vin aici să se hrănească 155 00:16:42,392 --> 00:16:46,829 și în afară de câteva păsări și insecte zburătoare, singurele creaturi pe care o să le văd 156 00:16:46,996 --> 00:16:51,161 sunt cele care folosesc aceste trunchiuri uriașe și lianele care atârnă 157 00:16:51,334 --> 00:16:56,136 ca pe niște autostrăzi verticale între lumea de deasupra și cea de dedesubt. 158 00:16:59,510 --> 00:17:02,308 Șerpii, fără picioare și clești cu care să se țină, 159 00:17:02,479 --> 00:17:05,938 par a nu fi prea potriviți să se cațere, dar de fapt 160 00:17:06,117 --> 00:17:09,450 unii pot urca aceste trunchiuri verticale cu mare ușurință. 161 00:17:09,888 --> 00:17:12,881 Șarpele paradis din Borneo se menține agățat 162 00:17:13,058 --> 00:17:17,119 presându-și părțile laterale cu inelele și astfel se împinge în sus 163 00:17:17,296 --> 00:17:21,960 trimițând ondulații în jos într-un unghi orientat înapoi față de direcția solzilor de dedesubt. 164 00:17:38,119 --> 00:17:41,020 Dar mai reușește ceva neașteptat. 165 00:17:47,795 --> 00:17:52,392 Trăgând de coaste înainte, își turtește corpul, transformându-l dintr-o tije într-o panglică 166 00:17:52,567 --> 00:17:56,799 astfel că prinde aerul și ondulându-și inelele, reușește pe o anumită distanță, 167 00:17:56,972 --> 00:17:58,906 să-și controleze planarea. 168 00:18:07,850 --> 00:18:11,617 Dar, în aceste păduri din Borneo, sunt animale care planează și mai bine. 169 00:18:16,560 --> 00:18:21,554 Această veveriță are o manta de piele îmblănită care se întinde de la încheietura mâinii la gleznă. 170 00:18:23,000 --> 00:18:26,231 Când își vede de treaba zilnică, pielea arată un pic neglijentă, 171 00:18:26,405 --> 00:18:30,636 ca și cum animalul ar fi șleampăt, dar când veverița sare, 172 00:18:30,808 --> 00:18:33,936 devine un planor foarte grațios. 173 00:19:03,777 --> 00:19:08,646 Alte animale din această zonă de mijloc călătoresc între copaci de-a lungul lianelor. 174 00:19:08,916 --> 00:19:13,547 Saguinii sunt săritori buni și țopăie hotărâți cam un metru. 175 00:19:26,501 --> 00:19:29,335 Dar nu sunt întodeauna convinși că pot face asta. 176 00:19:40,117 --> 00:19:42,244 Uakari nu e atât de atletică. 177 00:19:42,586 --> 00:19:47,387 Uneori evită o săritură prea mare balansându-se pe un puiet, 178 00:19:47,558 --> 00:19:51,357 ca să poată sări în următorul copac. 179 00:20:03,641 --> 00:20:07,100 Puține creaturi mai mari vizitează această zonă de mijloc pentru a se hrăni, 180 00:20:07,379 --> 00:20:09,371 pentru că aici sunt mai puține frunze, 181 00:20:09,648 --> 00:20:13,676 dar șopârlele gonesc în sus și în jos pe trunchiuri, pentru că acolo, ca aproape peste tot, 182 00:20:13,919 --> 00:20:15,888 sunt insecte de adunat. 183 00:20:20,426 --> 00:20:22,087 Păianjenii vânează și ei aici. 184 00:20:33,841 --> 00:20:37,641 Aceste termite își adună hrana din vegetația putrezită de pe sol. 185 00:20:37,913 --> 00:20:42,475 Ele transportă totul cu trudă, sus, pentru că aici, în trunchi, 186 00:20:42,651 --> 00:20:44,414 și-au construit cuibul. 187 00:20:53,863 --> 00:20:56,422 Alte termite își agață cuiburile de crengi 188 00:20:56,599 --> 00:20:59,033 și acestea sunt adesea rechiziționate de alte creaturi. 189 00:20:59,435 --> 00:21:02,598 Inițial o pasăre a săpat gaura, dar un liliac a luat-o 190 00:21:02,773 --> 00:21:05,707 și acum folosește munca termitelor ca un adăpost convenabil 191 00:21:05,875 --> 00:21:07,706 din care vânează insecte. 192 00:21:28,867 --> 00:21:32,701 Trunchiurile uriașe ca niște stâlpi oferă casă câtorva păsări. 193 00:21:32,972 --> 00:21:36,669 O pasăre mare ca un macao are nevoie de acces liber la cuib, 194 00:21:36,942 --> 00:21:41,106 și gaura e relativ sigură, pentru că doar câțiva hoți, care nu zboară, o pot ajunge. 195 00:21:41,313 --> 00:21:46,148 Această gaură a apărut când o creangă moartă a căzut, dar macao a lărgit-o. 196 00:21:52,158 --> 00:21:53,989 De obicei au doar doi pui, 197 00:21:54,262 --> 00:21:56,889 dar hrănirea lor e o muncă grea, 198 00:21:57,063 --> 00:22:00,191 pentru că vor sta în cuib peste trei luni. 199 00:22:17,152 --> 00:22:19,017 Ca toți papagalii, macao își hrănesc puii 200 00:22:19,187 --> 00:22:22,055 regurgitând din gușă fructe mestecate. 201 00:22:32,936 --> 00:22:36,496 Ambii părinți muncesc din greu, aducând fructe toată ziua, 202 00:22:36,707 --> 00:22:40,234 pentru că e hrană destulă și puii au nevoie de ea. 203 00:22:50,121 --> 00:22:52,885 Găurile din trunchiurile copacilor sunt proprietăți valoroase. 204 00:22:53,059 --> 00:22:57,085 Doar câteva creaturi le pot face, dar multe le ocupă bucuroase. 205 00:22:57,395 --> 00:23:02,857 Așa că după ce o familie o părăsește, alte creaturi apar să inspecteze proprietatea liberă. 206 00:23:06,472 --> 00:23:10,603 Saguinul auriu cu coamă, ca toți cei din familia lui, e foarte iscoditor. 207 00:23:10,911 --> 00:23:12,674 S-ar putea să aibă deja o gaură a sa, 208 00:23:12,846 --> 00:23:15,838 dar merită întotdeauna să inspectezi o posibilă locuință. 209 00:23:21,722 --> 00:23:26,786 Curiozitatea i-a răsplătit - gaura conține o masă, câțiva gândaci. 210 00:23:49,352 --> 00:23:53,049 Pe măsură ce ne apropiem de sol, trunchiul uriaș al kapokului înconjurat de plante cățărătoare 211 00:23:53,222 --> 00:23:57,125 se transformă în proptele de care copacul are nevoie pentru stabilitate, 212 00:23:57,361 --> 00:23:58,885 pentru că rădăcinile lui sunt scurte. 213 00:24:03,066 --> 00:24:07,970 Realitatea e că solul pădurii nu e un loc prea fertil. 214 00:24:08,172 --> 00:24:12,108 Asta pentru că pe de o parte e întuneric, majoritatea luminii e blocată 215 00:24:12,276 --> 00:24:17,009 de frunzele coronamentului de deasupra, iar pe de altă parte ploile torențiale 216 00:24:17,181 --> 00:24:21,846 spală mult din nutrimentele din sol. 217 00:24:22,521 --> 00:24:27,618 Astfel rădăcinile kapokului și ale altor plante care trăiesc aici jos, 218 00:24:27,960 --> 00:24:33,421 trebuie să-și găsească susținerea nu adânc în sol ci la suprafață - 219 00:24:33,599 --> 00:24:41,905 aici, de fapt, în covorul de frunze moarte care cad continuu de deasupra. 220 00:24:42,142 --> 00:24:47,341 Procesul prin care se realizaează susținerea e de fapt foarte rapid. 221 00:24:47,614 --> 00:24:52,609 Jos aici e puțin vânt, în schimb e foarte umed și de asemenea foarte cald 222 00:24:52,786 --> 00:24:57,554 și acești doi factori, împreună, se potrivesc perfect procesului de putrezire. 223 00:25:02,063 --> 00:25:04,794 Bacteriile și mucegaiul lucrează continuu. 224 00:25:05,034 --> 00:25:08,127 Ciupercile proliferează, răspândindu-și filamentele prin frunzișul putred. 225 00:25:08,370 --> 00:25:11,430 În câteva zile după căderea frunzei, o acoperă complet, 226 00:25:11,674 --> 00:25:15,838 distrugându-i țesuturile și eliberând nutrimentele înapoi în sol, 227 00:25:16,079 --> 00:25:19,810 acolo unde rădăcinile copacilor, aflate aproape de suprafață, le preiau rapid. 228 00:25:20,249 --> 00:25:24,243 Ciupercile prosperă, își dezvoltă spinii și umbrelele, 229 00:25:24,421 --> 00:25:27,015 din care se vor răspândi sporii prin toată jungla. 230 00:25:30,895 --> 00:25:35,958 Cea mai spectaculoasă dezvoltare pe solul pădurii nu o au ciupercile ci un parazit. 231 00:25:36,501 --> 00:25:38,628 Pentru a-l descoperi, trebuie mai întâi să-i găsim gazda, 232 00:25:38,804 --> 00:25:41,932 o specie de viță care crește în Sumatra. 233 00:25:42,241 --> 00:25:48,305 Dacă planta e infectată, din rădăcini va ieși periodic un mugure uriaș. 234 00:25:49,581 --> 00:25:55,452 Când atinge mărimea unei verze, încet, în câteva zile, se deschide. 235 00:26:07,635 --> 00:26:10,866 Rafflesia. Corpul ei e o rețea de filamente 236 00:26:11,037 --> 00:26:14,633 care se împrăștie sub țesuturile viței, absorbindu-i seva. 237 00:26:14,909 --> 00:26:17,070 Nu are tulpină sau frunze proprii. 238 00:26:17,311 --> 00:26:20,940 Singurul moment în care devine vizibilă e când își dezvoltă floarea uriașă, 239 00:26:21,115 --> 00:26:22,946 cea mai mare din lume. 240 00:26:28,156 --> 00:26:32,024 Petalele sunt ca pielea acoperite de zone ridicate pline de negi. 241 00:26:32,662 --> 00:26:36,098 Emană un miros puternic care pentru nasul nostru e insuportabil, 242 00:26:36,332 --> 00:26:38,391 pentru că e similar cărnii putrezite. 243 00:26:39,068 --> 00:26:42,697 Numele dat de localnici e "bunga banki", floarea cadavru. 244 00:26:43,005 --> 00:26:48,204 Mirosul e irezistibil pentru muștele care se hrănesc cu leșuri și ele se adună aici grămadă. 245 00:26:48,411 --> 00:26:50,471 Ele vor poleniza floarea. 246 00:26:50,847 --> 00:26:53,680 Semințele sunt mici și probabil purtate prin junglă 247 00:26:53,850 --> 00:26:57,753 pe copitele porcilor sau căprioarelor care au călcat floarea din greșeală 248 00:26:57,921 --> 00:27:01,550 și mai târziu, altundeva, au lovit coaja altei tulpini de viță târâtoare 249 00:27:01,726 --> 00:27:04,523 și au infectat-o cu Rafflesia. 250 00:27:10,001 --> 00:27:14,939 Solul pădurii e acoperit de resturi de copaci, trunchiuri uriașe căzute, 251 00:27:15,107 --> 00:27:19,943 crengi rupte de furtună și frunze căzute sub ploaia liniștită. 252 00:27:20,480 --> 00:27:25,246 Aici își adună termitele hrana, bucățică cu bucățică 253 00:27:25,417 --> 00:27:28,114 și o transportă la cuib pentru prelucrare. 254 00:27:31,291 --> 00:27:34,021 Munca lor neobosită, la fel ca cea a ciupercilor, 255 00:27:34,294 --> 00:27:37,731 e o legătură crucială penru viața din pădure, pentru că termitele readuc 256 00:27:37,898 --> 00:27:40,890 nutrimentele din lemn în circulație. 257 00:27:41,302 --> 00:27:45,898 Puține creaturi pot mânca lemn mort și frunze, dar multe pot mânca termite. 258 00:27:50,012 --> 00:27:51,876 Munciorii sunt păziți de soldați. 259 00:27:52,147 --> 00:27:57,278 Aceștia au niște orificii pe cap prin care pot împroșca o substanță lipicioasă respingătoare. 260 00:28:00,088 --> 00:28:02,523 Dar pot face prea puțin împotriva atacurilor de deasupra. 261 00:28:02,759 --> 00:28:07,059 Păianjenii întind frânghii lipicioase de mătase peste coloanele în marș și atârnate de ele, 262 00:28:07,229 --> 00:28:11,860 prind cu lasouri câte un lucrător și-l trag sus pentru a-l mânca în aer. 263 00:28:36,861 --> 00:28:43,061 Un scorpion-bici. Nu are ac precum un scorpion adevărat, dar nici nu are nevoie. 264 00:28:43,269 --> 00:28:46,727 Vârfurile antenelor sale lungi îi spun unde se află prada. 265 00:29:47,037 --> 00:29:51,531 În resturile de frunziș trăiesc numeroase alte creaturi. 266 00:29:51,942 --> 00:29:56,004 Aici e mereu umed și creaturi cu corpul moale și piele umedă 267 00:29:56,180 --> 00:29:57,511 pot supraviețui foarte bine. 268 00:29:57,783 --> 00:30:02,846 Un vierme plat își netezește calea depunând un strat de mucus. 269 00:30:09,261 --> 00:30:14,666 Peripatus, ceva între vierme și miriapod, vânător de păianjeni. 270 00:30:31,485 --> 00:30:36,252 Rădașca. Una din puținele creaturi în afară de termite care mănâncă lemn putrezit. 271 00:30:41,296 --> 00:30:47,064 Astfel de locuitori ai resturilor de frunziș sunt hrană pentru vânătorii de dedesubt. 272 00:31:00,416 --> 00:31:03,511 O șopârlă oarbă, fără picioare, care stă în vizuine. 273 00:31:10,727 --> 00:31:13,595 Nu toți acești mâncători de frunze și lemn sunt lipsiți de apărare. 274 00:31:13,831 --> 00:31:19,359 Această phasmid, o insectă mare care nu poate zbura dar înțeapă, are o mușcătură puternică. 275 00:31:22,940 --> 00:31:26,899 Atenționează că e puternică bătând rapid din apărătoarele aripilor nefolositoare. 276 00:31:49,035 --> 00:31:53,062 Creaturile mai mici și mai puțin sălbatice sunt adunate de mamiferele mici 277 00:31:53,240 --> 00:31:57,973 care tropotesc printre frunze, adulmecând cu abilitate o termită aici, un gândac dincolo. 278 00:31:58,445 --> 00:32:00,970 În pădurile tropicale din Madagascar, un tenrec, 279 00:32:01,148 --> 00:32:05,779 un văr îndepărtat al ariciului din Europa lucru sugerat de blana lui plină de țepi. 280 00:32:12,762 --> 00:32:17,426 În pădurile din Africa, șoarecele elefant, mereu în tensiune, nervos, 281 00:32:17,599 --> 00:32:21,400 aleargă aplecat, cu o viteză sinucigașă, dacă e speriat. 282 00:32:21,670 --> 00:32:26,074 Trompa lui lungă și sensibilă îi permite să cerceteze prin resturile de frunziș 283 00:32:26,242 --> 00:32:28,336 fără gălăgie și prea mult deranj. 284 00:32:33,950 --> 00:32:35,851 Există un locuitor al solului pădurii 285 00:32:36,018 --> 00:32:40,319 care se folosește de mai multe zone ale junglei decât oricine. 286 00:32:44,896 --> 00:32:47,797 Oamenii au trăit aici de mii de ani, 287 00:32:47,966 --> 00:32:50,958 perfecționându-și tehnicile și adunând cunoștințe 288 00:32:51,135 --> 00:32:54,196 care le-au permis să obțină tot ce au nevoie din junglă. 289 00:32:54,772 --> 00:32:58,139 Waroani din Ecuador sau auca cum li se mai spune, 290 00:32:58,377 --> 00:33:03,110 sunt printre puținii oameni rămași care nu au abandonat vechiul stil de viață. 291 00:33:03,849 --> 00:33:06,546 Fructul favorit e chonta, un fel de palmier, 292 00:33:06,819 --> 00:33:11,348 dar trunchiul lui e apărat de cei mai înspăimântători țepi și imposibil de urcat. 293 00:33:11,591 --> 00:33:13,889 Dar waroani știu cum să rezolve problema - 294 00:33:14,127 --> 00:33:17,529 Leagă un băț mic la capătul unei prăjini cu o fâșie de scoarță, 295 00:33:17,832 --> 00:33:23,463 își leagă un laț făcut dintr-o liană de gleznă și apoi se cațără pe un copac cecropia cu scoarța netedă 296 00:33:23,637 --> 00:33:26,538 ce cerește alături de chonta. 297 00:33:45,427 --> 00:33:48,363 Cercopia nu crește din întâmplare alături de chonta. 298 00:33:48,664 --> 00:33:51,997 Waorani îl plantează lângă fiecare chonta pe care-l găsesc, 299 00:33:52,235 --> 00:33:56,171 defrișând locul pentru ca el să primească suficient soare să crească. 300 00:33:56,706 --> 00:33:59,903 În câțiva ani, crește suficient ca să te cațări în el. 301 00:34:08,919 --> 00:34:11,046 Waroani își cunosc copacii chonta 302 00:34:11,222 --> 00:34:14,658 la fel de bine dacă nu mai bine ca un fermier livada 303 00:34:14,858 --> 00:34:16,451 și îi vizitează regulat. 304 00:34:16,828 --> 00:34:20,229 Cresc în toată jungla și adesea oamenii trebuie să facă lungi călătorii 305 00:34:20,398 --> 00:34:25,165 ca să le adune fructele și merg ore întregi cărând înapoi la colibe tulpinile grele. 306 00:34:29,775 --> 00:34:35,008 Chonta poate fi mâncat în diverse feluri mai puțin crud. Trebuie gătit. 307 00:34:35,949 --> 00:34:40,044 Waroani au diverse oale metalice pentru gătitt dar își fac încă unele din lut, 308 00:34:40,220 --> 00:34:42,780 pe care apoi le ard în foc. 309 00:34:43,523 --> 00:34:47,653 Din fibrele de palmier se fac hamace, din dovleci cești și ligheane 310 00:34:47,894 --> 00:34:51,058 iar colibele din crengi acoperite cu frunze. 311 00:34:52,933 --> 00:34:59,362 Papagalii pe post de animale de casă mănâncă chonta crud. Familia se va alege cu un terci alcoolizat 312 00:34:59,540 --> 00:35:03,840 iar bucătarul îl mestecă, adăugând propria salivă ca să fermenteze. 313 00:35:07,950 --> 00:35:12,649 Puii de papagal își primesc bucata de chonta pre-mestecată de părinții lor adoptivi, 314 00:35:12,821 --> 00:35:15,450 la fel cum ar fi primit-o din ciocurile părinților adevărați. 315 00:35:16,593 --> 00:35:20,893 În mod tradițional oamenii sunt goi pușcă, cu excepția unei benzi pe talie. 316 00:35:21,164 --> 00:35:23,792 La astfel de temperaturi nu e nevoie de haine. 317 00:35:24,000 --> 00:35:26,468 Dar waroani se mândresc cu înfățișarea lor 318 00:35:26,636 --> 00:35:29,401 și pentru asta se decorează. 319 00:35:30,641 --> 00:35:35,340 Semințele plantei achiote, când sunt zdrobite, produc o vopsea roșie intensă. 320 00:35:35,679 --> 00:35:39,639 Negrul îl obțin din cărbune amestecat cu sucul plantei genia. 321 00:35:44,156 --> 00:35:50,026 Pictura de pe fețe și trupuri rezistă multă vreme, pentru că la fel ca alți oameni ai pădurii, waorani transpiră puțin. 322 00:35:50,262 --> 00:35:53,459 În aerul umed, transpirația nu se evaporă ușor și răcorește corpul 323 00:35:53,632 --> 00:35:55,498 așa cum se întâmplă cu oamenii din alte părți, 324 00:35:55,801 --> 00:35:58,895 și pielea waorani nu o produce în cantități mari. 325 00:36:02,708 --> 00:36:05,576 O viță e sursa faimoasei otrăvi, curara, 326 00:36:05,745 --> 00:36:10,513 în care waroani își înmoaie vârful săgeților. Resturile ei sunt învelite în frunze 327 00:36:10,684 --> 00:36:13,847 și apa care se scurge prin terci dizolvă otrava. 328 00:36:21,062 --> 00:36:23,326 Săgețile sunt făcute din așchii de palmier. 329 00:36:25,099 --> 00:36:30,093 Un cuțit de oțel a fost obținut prin schimb, de la niște străini și reprezintă o comoară. 330 00:36:30,305 --> 00:36:35,243 Totuși și acum waorani își fac treaba cu o piatră ascuțită sau un dinte de animal. 331 00:36:42,952 --> 00:36:45,922 Curara a fost fiartă și transformată într-o pastă lipicioasă. 332 00:36:46,156 --> 00:36:50,650 Cu atenție, fiecare săgeată e înmuiată în ea și apoi pusă lângă foc să se usuce. 333 00:37:06,477 --> 00:37:11,141 Fibre din semințele de kapok, sunt răsucite la capătul opus al săgeții, 334 00:37:11,316 --> 00:37:14,285 și vor permite etanșarea în tubul sarbacanei. 335 00:37:18,190 --> 00:37:20,886 Mânuită de waorani e o armă mortal de precisă. 336 00:37:27,232 --> 00:37:29,224 Vânătorii comunică între ei în pădure 337 00:37:29,402 --> 00:37:32,166 folosindu-se de proptelele copacilor uriași. 338 00:37:39,980 --> 00:37:42,039 Aceste lovituri cu piciorul se aud la kilometri distanță 339 00:37:42,216 --> 00:37:45,413 și în pădure, unde nu vezi decât la câțiva metri în jurul tău, 340 00:37:45,586 --> 00:37:48,522 sunetul e cea mai bună formă de comunicare. 341 00:37:54,596 --> 00:38:00,365 Animalele din junglă se folosesc de sunet ca să-și proclame dominația asupra unui teritoriu și să-și cheme partenerii. 342 00:38:40,511 --> 00:38:43,037 În orice junglă, există un mamifer sus în coronament 343 00:38:43,215 --> 00:38:45,445 care a devenit campionul cântăreților. 344 00:38:45,751 --> 00:38:49,585 În Madagascar lemurianul indiri, în America de Sud maimuța urlătoare 345 00:38:49,755 --> 00:38:52,349 și în Asia de Sud-Est gibonul. 346 00:38:54,860 --> 00:38:58,592 Siamangul, cu un sac rezonator uriaș în gâtlej care-i amplifică vocea, 347 00:38:58,832 --> 00:39:04,099 are cea mai puternică chemare dintre toți gibonii. Familiile se întrec în cântat de-a lungul văilor. 348 00:39:33,269 --> 00:39:36,363 Sunetul nu e așa de eficient sub cascadele tunătoare, 349 00:39:36,606 --> 00:39:41,100 așa că o specie de broască care trăiește aici, în Borneo, folosește limbajul semnelor. 350 00:40:02,133 --> 00:40:06,399 Șopârlele de copac, sus pe crengi de unde pot vedea ușor tot teritoriul lor mic 351 00:40:06,571 --> 00:40:08,563 folosesc un steag de la nivelul gâtului. 352 00:40:15,481 --> 00:40:19,042 Multe păsări folosesc ambele medii - sunetul și vederea. 353 00:40:19,319 --> 00:40:22,777 Aceste chemări, care răsună peste întreaga pădure din Borneo, sunt invitații 354 00:40:22,955 --> 00:40:28,189 ale uneia din cele mai spectaculoase și teatrale performanțe de oriunde din junglă. 355 00:40:35,970 --> 00:40:41,203 Etalarea are loc pe o scenă care a fost pregătită și curățată cu atenție de dansator. 356 00:40:48,617 --> 00:40:50,084 Este un fazan argus. 357 00:40:52,321 --> 00:40:57,122 Cocoșul a chemat o găină și acum o conduce pe terenul de etalare. 358 00:41:11,241 --> 00:41:17,044 Imensele evantaie, decorate cu câte un ochi, sunt pene foarte alungite ale camuflajului aripilor. 359 00:41:55,289 --> 00:41:57,086 În America de Sud nu sunt fazani. 360 00:41:57,324 --> 00:42:01,283 Acolo, dansatorii provin din altă familie, cotingas 361 00:42:01,462 --> 00:42:05,831 și unul din ei, cocoșul de stâncă, interpretează în grup. 362 00:42:08,102 --> 00:42:11,868 Aproape 40 de masculi se adună pe un petic de pădure, 363 00:42:12,106 --> 00:42:16,304 dar fiecare are propria scenă pe solul de sub el. 364 00:42:26,755 --> 00:42:30,783 Dansatorii se ceartă între ei în timp ce așteaptă spectatorii. 365 00:42:43,441 --> 00:42:47,901 Și aici, e doar unul. O femelă ștearsă. 366 00:43:05,030 --> 00:43:07,931 Dansatorii coboară, fiecare pe scena lui. 367 00:43:23,651 --> 00:43:26,984 Dansul în sine înseamnă câteva tumbe și țopăieli 368 00:43:27,154 --> 00:43:30,817 în razele soarelui care luminează scena, 369 00:43:31,058 --> 00:43:33,823 deși pot fi certuri printre dansatori în timp ce interpretează. 370 00:43:45,141 --> 00:43:49,009 Femela poate fi impresionată sau nu, de aspectul costumelor 371 00:43:49,178 --> 00:43:53,205 sau de pașii dansatorilor, dar într-un fel face o alegere. 372 00:44:04,961 --> 00:44:08,590 O atingere pe spatele câștigătorului și el își primește trofeul. 373 00:44:33,058 --> 00:44:36,825 Jungla e un loc foarte stabil, fără variații. 374 00:44:37,063 --> 00:44:41,591 Jos nu e vânt, umiditatea și temperatura rămân constante. 375 00:44:41,835 --> 00:44:47,604 Până și lungimea zilelor și a nopților rămâne aproape aceeași pe parcursul anului. 376 00:44:47,908 --> 00:44:51,001 În plus, e un loc străvechi. 377 00:44:51,278 --> 00:44:56,011 Munții au fost erodați de ghețari timp de mii de ani. 378 00:44:56,250 --> 00:44:58,684 Câmpiile s-au transformat în deșerturi de-a lungul secolelor, 379 00:44:58,853 --> 00:45:02,950 lacurile s-au umplut de noroi și au devenit mlaștini în zeci de ani. 380 00:45:03,190 --> 00:45:06,251 Dar jungla e veche de milioane de ani. 381 00:45:06,428 --> 00:45:10,627 Asta poate fi o explicație pentru una din cele mai extraordinare caracteristiic ale ei, 382 00:45:10,799 --> 00:45:14,098 marea diversitate a animalelor și plantelor care se găsesc aici. 383 00:45:14,437 --> 00:45:20,672 Parcă timpul scurs a permis forțelor naturii să producă creaturi specializate 384 00:45:20,843 --> 00:45:25,974 să trăiască în cea mai mică nișă din acest mediu străvechi și stabil. 385 00:45:29,720 --> 00:45:32,450 Să luăm în considerare, de exemplu, câte creaturi s-au dezvoltat 386 00:45:32,623 --> 00:45:38,425 nu doar pentru un camuflaj la modul general ci pentru o personificare apropiată și precisă. 387 00:45:39,998 --> 00:45:43,434 O tânără insectă-băț arată ca o furnică otrăvitoare. 388 00:45:51,309 --> 00:45:55,041 Totuși când crește, devine o crenguță înțepătoare. 389 00:46:04,391 --> 00:46:07,451 Un gândac a devenit o sămânță cu aripi. 390 00:46:09,830 --> 00:46:13,197 O insectă seamănă cu un lichen. 391 00:46:18,673 --> 00:46:21,107 O călugăriță e o frunză moartă. 392 00:46:26,113 --> 00:46:29,082 O șopârlă, un frunziș bălțat. 393 00:46:31,819 --> 00:46:37,190 Frunze, crenguțe, lujeri și tulpini, unele proaspete, altele verzi, 394 00:46:37,359 --> 00:46:43,390 unele aparent pătate de noroi. Niciuna vegetație, toate animale. 395 00:47:25,811 --> 00:47:30,407 Un ciot pe o creangă? Nu, o pasăre în cuibul său. O potoo. 396 00:47:36,822 --> 00:47:41,419 Fertilitatea junglei depinde nu numai de soare ci și de ploaie 397 00:47:41,595 --> 00:47:45,361 și nicăieri nu e mai abundentă decât aici la tropice. 398 00:47:46,400 --> 00:47:51,737 O furtună violentă e precedată de un vânt puternic care timp de câteva minute biciuiește copacii înalți 399 00:47:51,906 --> 00:47:53,601 și zgâlțâie coronamentul. 400 00:47:55,978 --> 00:48:01,609 Picăturile uriașe și grele încep să cadă, la început încet apoi în șuvoaie torențiale. 401 00:48:19,169 --> 00:48:22,104 În unele locuri, solul pădurii se inundă, 402 00:48:22,306 --> 00:48:25,571 șuvoaiele curgând printre copaci spre râu. 403 00:48:45,263 --> 00:48:50,428 După ce trece furtuna, binecuvântarea apei adusă de ea începe să-și arate roadele. 404 00:48:56,476 --> 00:49:00,913 Jaguarule un înotător excelent și se pare că-i place, 405 00:49:01,080 --> 00:49:03,071 pentru că rareori e găsit departe de apă. 406 00:49:03,417 --> 00:49:08,320 De fapt vânează când se bălăcește, prinzând crocodili, broaște și chiar pești. 407 00:49:21,836 --> 00:49:24,828 Una din micile creaturi căreia nu-i place să se ude până la piele 408 00:49:25,006 --> 00:49:31,742 reușește să treacă de furtună perfect uscată și confortabil, în adăpostul ei deosebit. 409 00:49:33,214 --> 00:49:37,585 Frunza acestei heliconia atârnă într-un fel nenatural dar protectiv. 410 00:49:37,787 --> 00:49:41,154 Creaturile care locuiesc dedesubt au îndoit vița pe mijloc, 411 00:49:41,357 --> 00:49:45,055 astfel că cele două margini au coborât și le feresc de picături. 412 00:49:45,595 --> 00:49:48,223 E o pereche de lilieci albi care fac cort. 413 00:50:22,936 --> 00:50:25,734 Furtuna a adus apă celor însetați. 414 00:50:34,314 --> 00:50:39,719 A doborât fructe pentru cei înfometați ce vor fi depozitate pentru mai târziu. 415 00:50:44,458 --> 00:50:47,326 Dar poate aduce și moartea pentru cei în vârstă. 416 00:51:07,984 --> 00:51:13,820 Un kapok uriaș a căzut. Poate și-a pierdut una din crengile uriașe din cauza putrezirii 417 00:51:13,991 --> 00:51:17,620 și astfel s-a dezechilibrat înainte de furtună. 418 00:51:18,061 --> 00:51:23,124 Greutatea mare a apei de pe frunziș a fost peste ce putea duce. 419 00:51:40,953 --> 00:51:45,890 Moartea acestui copac bătrân a fost startul unei curse febrile. 420 00:51:46,158 --> 00:51:52,997 Concurenții sunt lăstarii îngropați sub acest potop de crengi. 421 00:51:53,200 --> 00:51:58,002 Dacă acest copac nu ar fi căzut, ar fi fost condamnați unei morți premature, 422 00:51:58,239 --> 00:52:03,302 pentru că după ce și-ar fi consumat hrana din semințele mari din care au înmugurit, 423 00:52:03,543 --> 00:52:07,480 nu ar fi avut suficientă lumină, aici jos, pentru a crește în continuare. 424 00:52:07,715 --> 00:52:10,650 Căderea acestui copac a schimbat însă totul. 425 00:52:10,952 --> 00:52:16,584 Uriașa spărtură din coronament e premiul dar și sfârșitul cursei. 426 00:52:16,858 --> 00:52:22,626 Lăstarii care cresc cel mai repede și ajung sus își vor obține locul la soare, 427 00:52:22,865 --> 00:52:26,232 își vor desface crengile, vor înflori și vor face semințe, 428 00:52:26,536 --> 00:52:29,061 dar restul nu vor avea nicio șansă. 429 00:52:31,808 --> 00:52:34,174 Procesul e extraordinar de rapid. 430 00:52:34,544 --> 00:52:38,913 La început, apar tufișurile specializate în astfel de locuri deschise. 431 00:52:39,148 --> 00:52:43,210 Înfloresc repede și își răspândesc semințele în alte luminișuri temporare, 432 00:52:43,519 --> 00:52:47,012 dar într-un an puieții le vor depăși. 433 00:52:57,569 --> 00:53:00,094 Pe măsură ce cresc tot mai înalți, unii încep să se vestejească. 434 00:53:00,405 --> 00:53:06,208 Doar unul sau doi vor termina cursa spre soare, unde își vor desface crengile. 435 00:53:06,746 --> 00:53:10,705 Și astfel solul pădurii va deveni din nou întunecat, umbrit 436 00:53:10,950 --> 00:53:14,284 și coronamentul verde e din nou complet. 437 00:53:15,285 --> 00:53:20,285 Traducerea Pogăru'