1
00:00:36,702 --> 00:00:41,634
PLANETA VIE

2
00:00:42,122 --> 00:00:44,860
UN PORTRET AL PĂMÂNTULUI

3
00:00:54,521 --> 00:00:58,423
Toate creaturile vii de pe Pământ
și toate obiectele de pe el

4
00:00:58,593 --> 00:01:03,656
sunt supuse unei forțe importante:
forța gravitațională.

5
00:01:04,199 --> 00:01:10,764
Dacă ar dispărea, chiar și pentru scurt timp,
ar avea loc lucruri extraordinare.

6
00:01:10,973 --> 00:01:17,402
Eu, de exemplu, aș pluti brusc în aer
pentru că pe moment...

7
00:01:19,049 --> 00:01:27,822
... zbor într-un avion cu un traseu special
care are ca efect anularea gravitației.

8
00:01:28,092 --> 00:01:32,655
Plutesc în aer.

9
00:01:33,632 --> 00:01:37,831
Avionul nostru urcă și coboară
de parcă ar fi într-un montagne russe uriaș

10
00:01:38,104 --> 00:01:44,009
și când ajunge în vârful pantei,
te ridică de pe scaun și te ține acolo.

11
00:01:46,547 --> 00:01:50,711
Dacă nu ar fi gravitație pe Pământ,
mările ar ieși din matcă

12
00:01:50,951 --> 00:01:55,446
la fel ca apa din acest pahar
și s-ar descompune în picături.

13
00:02:07,370 --> 00:02:11,705
Nimic nu ar rămâne unde se află.
Nu ar exista sus sau jos.

14
00:02:11,942 --> 00:02:16,845
Nu ar mai fi simțul ordinii pământești
pe care-l acceptăm cu toții.

15
00:02:20,952 --> 00:02:26,255
Unele creaturi au reușit să depășească suficient
de mult forța gravitației ca să poată zbura,

16
00:02:26,425 --> 00:02:31,124
dar singurele care sunt total libere în aer
așa cum sunt eu acum,

17
00:02:31,297 --> 00:02:35,200
sunt atât de mici încât practic
nu au greutate.

18
00:02:39,039 --> 00:02:43,500
Și sunt mai multe...
atât animale cât și plante...

19
00:02:44,879 --> 00:02:46,369
...decât ați crede.

20
00:02:59,167 --> 00:03:04,170
CERUL DE DEASUPRA

21
00:03:04,935 --> 00:03:10,066
Forța gravitației ține norii și aerul în care
aceștia plutesc în jurul pământului.

22
00:03:10,341 --> 00:03:14,608
Nu poți atinge aerul.
E invizibil și peste tot,

23
00:03:14,846 --> 00:03:18,077
așa că de obicei se uită că este
o substanță reală.

24
00:03:18,350 --> 00:03:23,653
Dar numai exploatând prezența aerului,
semințele, insectele, păsările și omul

25
00:03:23,823 --> 00:03:28,193
sunt capabile să învingă gravitația
și să plutească deasupra suprafeței pământului.

26
00:03:29,529 --> 00:03:32,555
Semințele de păpădie urcă
pentru că o adiere de aer le ridică

27
00:03:32,733 --> 00:03:36,761
și coboară încet
pentru că parașutele lor prinde aerul sub ele.

28
00:03:39,874 --> 00:03:42,809
Un smoc de puf are același rol.

29
00:03:43,979 --> 00:03:47,176
Lăptuca și tufișul-bumbac,
răscoaga și ciulinii,

30
00:03:47,349 --> 00:03:50,546
toate au semințele prevăzute
cu sisteme de plutire.

31
00:03:51,354 --> 00:03:56,656
Asta întârzie căderea semințelor suficient
ca vântul și curenții de aer

32
00:03:56,826 --> 00:04:00,593
să le poată duce la sute de kilometri
distanță de părinții lor.

33
00:04:12,177 --> 00:04:18,344
Semințe ca acestea au traversat întinderile oceanelor
și au aterizat pe insule izolate.

34
00:04:20,253 --> 00:04:24,384
Grăunțele de polen sunt atât de mici
încât nu au nevoie de puf ca să se mențină în aer.

35
00:04:24,691 --> 00:04:27,956
Rugozitățile microscopice
de pe suprafața lor sunt suficiente.

36
00:04:29,430 --> 00:04:31,922
Sporii, împrăștiați de o adiere

37
00:04:32,100 --> 00:04:36,264
și care se revarsă cu zecile de milioane
din lamelele ciupercilor, sunt și mai mici.

38
00:04:36,905 --> 00:04:40,672
Cea mai mică adiere de aer
îi împrăștie ca un fum.

39
00:04:51,888 --> 00:04:54,517
Funigeii,
care uneori acoperă pajiștile

40
00:04:54,692 --> 00:04:57,820
sunt echivalentul animal al
semințelor cu puf.

41
00:04:59,964 --> 00:05:04,299
Sunt produși de zeci de mii
de păianjeni mici.

42
00:05:08,006 --> 00:05:11,306
Puii multor specii de păianjeni,
imediat ce eclozează,

43
00:05:11,544 --> 00:05:15,776
se cațără pe vârful tulpinilor de iarbă
sau pe mici pietre

44
00:05:15,949 --> 00:05:18,578
și își ridică abdomenele în sus.

45
00:05:22,456 --> 00:05:27,690
Apoi, din torcătoarele de la vârf,
produc un fir de mătase foarte fin.

46
00:05:44,481 --> 00:05:48,645
Când se lungește și e prins de vânt,
păianjenii se răsucesc,

47
00:05:48,820 --> 00:05:52,278
apucă firul cu picioarele din față
și pleacă.

48
00:06:10,644 --> 00:06:16,106
Numai cele mai mici și mai ușoare animale
și plante pot sfida gravitația în acest fel.

49
00:06:17,518 --> 00:06:22,889
Multe semințe sunt prea grele ca să fie ridicate
de o adiere, indiferent cât de pufoase sunt.

50
00:06:23,192 --> 00:06:28,426
Dar dacă sunt produse în vârful unui copac înalt
pot să exploateze atracția gravitațională.

51
00:06:29,032 --> 00:06:32,934
Acestora, undeva în jungla din Venezuela,
le cresc aripi.

52
00:06:33,570 --> 00:06:37,371
Aripile sunt astfel modelate și cu sămânța
așezată la un capăt,

53
00:06:37,541 --> 00:06:41,033
încât atunci când cad, se răsucesc în aer.

54
00:06:58,564 --> 00:07:03,400
Această cădere controlată permite
ca adierea vântului să împingă sămânța lateral

55
00:07:03,604 --> 00:07:07,096
ca să aterizeze la distanță
de copacul părinte.

56
00:07:13,314 --> 00:07:16,284
Sămânța funcționează ca palele
unui elicopter.

57
00:07:16,819 --> 00:07:19,185
Aripile sunt astfel modelate
încât atunci când se rotesc,

58
00:07:19,355 --> 00:07:23,622
cresc presiunea asupra aerului de dedesubt
și o reduc pe cea de deasupra

59
00:07:23,860 --> 00:07:28,320
astfel ca sămânța să plutească
mai mult decât în mod normal.

60
00:07:29,699 --> 00:07:33,067
Semințele de platan se rotesc și planează
în același fel.

61
00:07:40,312 --> 00:07:42,337
Și animalele pot plana.

62
00:07:51,257 --> 00:07:55,194
Broasca zburătoare din America Centrală
are câte o parașută pe fiecare picior,

63
00:07:55,362 --> 00:07:58,490
formată de pielea dintre degete.

64
00:07:58,966 --> 00:08:03,461
O săritură de pe o cracă înaltă
e suficient ca să treacă de pe un copac pe altul.

65
00:08:12,748 --> 00:08:17,151
În Asia de Sud-Est trăiește o gecko
care nu numai că are câte o parașută la fiecare picior,

66
00:08:17,420 --> 00:08:19,981
dar și franjuri pe corp și coadă.

67
00:08:26,631 --> 00:08:28,929
Altă șopârlă planează prin pădure

68
00:08:29,100 --> 00:08:34,334
extinzându-și aripi de piele și mai mari
de pe flancuri, susținute de coastele alungite.

69
00:08:40,879 --> 00:08:44,281
Cel mai bun planorist dintre toți:
veverița zburătoare.

70
00:08:44,884 --> 00:08:49,618
Uriașa ei manta de piele încrețită
folosește uneori ca parașută.

71
00:08:52,259 --> 00:08:57,128
Dar în zborul orizontal face mai mult
decât să capteze aerul sub ea.

72
00:08:59,634 --> 00:09:03,798
În timp ce aerul trece peste marginea din față,
e împins ușor în sus,

73
00:09:03,972 --> 00:09:07,704
creând o ușoară reducere
a presiunii aerului de pe fața superioară,

74
00:09:07,877 --> 00:09:12,439
la fel ca la aripa unui avion
sau la lama răsucită a unei semințe de platan,

75
00:09:12,815 --> 00:09:17,515
astfel că veverița creează o ușoară portanță
și plutește în aer.

76
00:09:34,774 --> 00:09:37,437
Toate aceste creaturi planează.

77
00:09:37,811 --> 00:09:42,373
Unele pot să-și controleze într-un
anumit grad direcția de planare,

78
00:09:42,549 --> 00:09:47,954
dar niciuna nu poate să urce în aer,
doar dacă sunt ajutate de curenții ascendenți,

79
00:09:48,156 --> 00:09:52,024
precum adierile
care ridică aceste pufuri în sudul Angliei,

80
00:09:52,261 --> 00:09:56,721
transportându-i cu întreaga populație
de semințe, spori și păianjeni.

81
00:09:56,999 --> 00:10:00,663
Jos, sub tulpinile de iarbă,
nu există asemenea adieri.

82
00:10:00,904 --> 00:10:06,365
Acolo jos, dacă o creatură vrea să-și ia zborul
trebuie să aibă forță pentru decolare.

83
00:10:10,748 --> 00:10:13,239
Cel mai solicitant moment e cel al decolării.

84
00:10:15,386 --> 00:10:19,881
O insectă care vrea să-și ia zborul
trebuie să folosească mușchi puternici.

85
00:10:20,492 --> 00:10:26,125
Bătaia în jos a aripilor produce o presiune mai mare
asupra aerului de sub ele decât asupra celui de deasupra,

86
00:10:26,365 --> 00:10:29,960
așa că, într-un fel ușor diferit
față de mantaua veveriței,

87
00:10:30,169 --> 00:10:35,164
bătaia aripilor creează portanță
și insectele se ridică.

88
00:10:41,983 --> 00:10:46,943
Insectele mai mari, precum lăcustele,
își amplifică decolarea printr-un salt puternic.

89
00:10:48,991 --> 00:10:51,050
Păsările sunt și mai mari și mai grele.

90
00:10:51,360 --> 00:10:56,697
Și pentru ele, decolarea e cel mai mare consumator
de energie și cel mai solicitant moment al zborului.

91
00:10:58,335 --> 00:11:02,465
Și ele își folosesc mușchii puternici ai picioarelor
pentru a-și ajuta aripile.

92
00:11:02,672 --> 00:11:06,609
Ele sar înainte ca aripile să-și
înceapă bătaia în jos.

93
00:11:14,353 --> 00:11:18,882
Păsările cu adevărat mari, pentru a zbura,
trebuie să genereze portanță în plus

94
00:11:19,058 --> 00:11:22,323
mărind viteza aerului care trece peste aripi,

95
00:11:22,662 --> 00:11:25,995
astfel că au deja viteză mare
pe pământ sau deasupra apei,

96
00:11:26,165 --> 00:11:29,294
la fel cum face un avion înainte de decolare.

97
00:11:40,515 --> 00:11:44,350
După ce s-au ridicat în aer,
pentru ele apare un mediu total nou

98
00:11:44,587 --> 00:11:48,717
și animalele care zboară îl exploatează
la maxim.

99
00:11:51,395 --> 00:11:56,890
Libelulele își prind prada în zbor,
se împerechează în aer și se luptă în aer.

100
00:11:57,134 --> 00:12:04,166
În timp ce masculii se ceartă deasupra teritoriului,
bat rapid din aripi într-o etalare agresivă.

101
00:12:19,793 --> 00:12:25,027
Această molie-șoim își depune ouăle pe flori
în timpul zborului,

102
00:12:25,232 --> 00:12:27,132
pentru că e prea grea ca să aterizeze.

103
00:12:36,578 --> 00:12:40,948
Se hrănește zburând staționar în fața
unei inflorescențe și suge nectarul

104
00:12:41,117 --> 00:12:43,779
cu ajutorul unui tub ca o trompă
și subțire ca un fir.

105
00:12:46,023 --> 00:12:50,892
Una din cele mai mici păsări, pasărea colibri-albină,
e mai mică decât o molie-șoim,

106
00:12:51,061 --> 00:12:55,089
dar e la fel de îndemânatică,
bătând din aripi de 80 de ori pe secundă

107
00:12:55,266 --> 00:12:59,293
pentru a se menține staționar în aer
în timp ce bea din flori.

108
00:13:10,450 --> 00:13:13,283
Aripile păsărilor sunt mai maleabile
decât ale insectelor,

109
00:13:13,587 --> 00:13:19,493
pentru că penele lor se potrivesc perfect
una lângă alta și alunecă una peste alta

110
00:13:19,694 --> 00:13:22,754
astfel că păsările își pot schimba
forma și mărimea aripii

111
00:13:22,930 --> 00:13:26,367
în timp ce suprafața ei deviază aerul,

112
00:13:26,669 --> 00:13:29,467
astfel aripa se poate desface larg
când bate în jos

113
00:13:29,772 --> 00:13:34,437
și apoi, când bate în sus, se face mai mică
pentru a reduce rezistența opusă aerului.

114
00:13:37,580 --> 00:13:42,041
Acest vindereu își menține o poziția statică
în aer, în raport cu pământul,

115
00:13:42,319 --> 00:13:49,021
stând în vânt și zburând cu atâta precizie
încât să egalaze viteza vântului.

116
00:14:09,183 --> 00:14:12,779
Reducerea presiunii aerului,
care creează portanță pe suprafața aripilor,

117
00:14:12,954 --> 00:14:17,015
nu poate fi văută clar,
pentru că aspiră penele mici.

118
00:14:21,697 --> 00:14:26,259
Albatrosul se înalță planând în vânt

119
00:14:26,803 --> 00:14:33,299
și reducerea presiunii produsă în timp ce
aerul suflă peste aripi încrețește penele.

120
00:14:39,851 --> 00:14:45,484
Când vrea să zboare contra vântului,
coboară jos aproape de suprafața apei,

121
00:14:45,724 --> 00:14:49,421
unde valurile neuniforme
încetinesc puterea vântului care bate deasupra lor.

122
00:14:56,236 --> 00:14:59,263
Albatroșii își petrec majoritatea timpului în aer.

123
00:14:59,607 --> 00:15:03,907
Uneori, pentru un minut,
coboară pe apă să adune hrană.

124
00:15:04,145 --> 00:15:09,607
O dată pe an vin să cuibărească
pe pământ unde își întâlnesc perechea

125
00:15:09,918 --> 00:15:13,251
și se salută unul pe altul
printr-un dans de curtare încântător.

126
00:15:31,209 --> 00:15:37,672
E greu de apreciat cât de mari sunt aceste păsări
când le vezi planând deasupra oceanului.

127
00:15:37,983 --> 00:15:45,219
Doar când te apropii de una care cuibărește
îți dai seama cu adevărat cât de mare este.

128
00:15:45,458 --> 00:15:50,589
Când își desfac aripile,
au peste 3 m diametru,

129
00:15:50,831 --> 00:15:53,926
cea mai mare anvergură la o pasăre.

130
00:15:55,536 --> 00:15:59,666
Aripile lungi, înguste, sunt forma cea mai eficientă
pentru planarea continuă

131
00:15:59,874 --> 00:16:02,571
și nicio pasăre nu planează mai bine
decât albatroșii,

132
00:16:02,744 --> 00:16:06,703
dar din astfel de aripi e greu să bați
suficient de repede pentru a decola,

133
00:16:06,949 --> 00:16:12,445
așa că multe specii de albatroși cuibăresc la marginea
falezelor, de unde doar își dau drumul în aer.

134
00:16:16,760 --> 00:16:19,251
Falezele sunt locurile favorite ale celor
ce planează,

135
00:16:19,730 --> 00:16:24,099
pentru că vântul care bate dinspre mare
când lovește faleza e împins în sus

136
00:16:24,335 --> 00:16:26,668
și albatroșii îl pot prinde.

137
00:16:32,778 --> 00:16:36,612
Dacă vrea să zboare mai încet
și să împiedice să fie absorbit de curent

138
00:16:36,782 --> 00:16:39,273
sau dus prea sus de o pală bruscă,

139
00:16:39,518 --> 00:16:42,511
își folosește coada și picioarele palmate
ca frâne

140
00:16:42,689 --> 00:16:47,786
și reduce portanța trăgând de aripi,
care își micșorează suprafața.

141
00:16:48,429 --> 00:16:52,991
Cu astfel de tehnici,
un albatros planează toată ziua deasupra liniei falezelor

142
00:16:53,167 --> 00:16:57,195
călătorind fără efort de-a lungul
acestei autostrăzi din cer.

143
00:17:01,210 --> 00:17:05,671
Păsările de uscat exploatează și ele curenții aerieni
de deasupra falezelor în același fel.

144
00:17:05,916 --> 00:17:09,215
Coasta Paracas din Peru.

145
00:17:09,886 --> 00:17:15,257
Pe măsură ce ziua crește, soarele încălzește
nisipul deșertului, ridicând aerul,

146
00:17:15,493 --> 00:17:20,329
care la rândul lui absoarbe aerul rece dinspre mare,
ce adesea aduce ceață cu el.

147
00:17:20,565 --> 00:17:24,695
Când aerul rece lovește faleza,
e deviat în sus,

148
00:17:24,937 --> 00:17:27,998
creând condițiile neceare
pentru ca păsările să planeze.

149
00:17:30,410 --> 00:17:34,744
Condorul, una din cele mai grele păsări zburătoare.

150
00:17:36,684 --> 00:17:39,152
Îndemânarea sa de a pluti e desăvârșită

151
00:17:39,320 --> 00:17:43,951
și poate rămâne mult timp în aer
bătând rar din aripi,

152
00:17:44,125 --> 00:17:48,960
fiind susținut numai de acești curenți
deviați de faleze.

153
00:18:20,899 --> 00:18:25,234
Coloanele de aer ascendent
sunt produse și de altceva: căldura.

154
00:18:25,472 --> 00:18:30,536
Dacă deschidem arzătoarele,
vor crea un curent de aer ascendent puternic

155
00:18:30,711 --> 00:18:36,513
care va ridica balonul, coșul și pe noi.

156
00:19:14,260 --> 00:19:19,790
Suntem în Africa și plutim deasupra
câmpiei Serengeti.

157
00:19:45,595 --> 00:19:50,795
Sunt la 30 m înălțime și mă mențin aici
doar datorită aerului cald.

158
00:19:51,135 --> 00:19:55,731
Arzătoarele de gaz nu sunt singurele lucruri
care produc curenți ascendenți de aer cald.

159
00:19:55,906 --> 00:19:59,502
Soarele, pe măsură ce se înalță pe cer,
încălzește relieful,

160
00:19:59,778 --> 00:20:02,975
dar diversele părți ale reliefului
reacționează diferit.

161
00:20:03,181 --> 00:20:08,313
Unele părți absorb căldura. Altele,
precum pantele fără iarbă sau stâncile,

162
00:20:08,554 --> 00:20:13,515
reflectă căldura și asta determină formarea
curenților ascendenți, termalale.

163
00:20:13,760 --> 00:20:17,890
Acesta e momentul așteptat de
acele păsări mari.

164
00:20:18,065 --> 00:20:21,661
Sunt vulturi și pe moment stau pe pământ.

165
00:20:22,303 --> 00:20:27,570
Sunt păsări mari cu aripi mari, atât de mari
încât fâlfâitul lor e o treabă grea

166
00:20:27,742 --> 00:20:30,803
și vulturii fac asta numai dacă e necesar.

167
00:20:31,046 --> 00:20:36,314
În acest moment al dimineții, nu se luptă cu
cu gravitația și nu se înalță,

168
00:20:36,553 --> 00:20:39,545
ci doar se mișcă de la un copac înalt la altul.

169
00:20:39,923 --> 00:20:43,655
Așteaptă ca pământul să se încălzească
și să se formeze termalele.

170
00:21:09,690 --> 00:21:14,993
Noi avem propria termală,
creată de arzător și urcăm.

171
00:21:19,100 --> 00:21:21,068
Păsările încep să ne urmeze.

172
00:21:21,536 --> 00:21:23,334
O stâncă golașă s-a încălzit deja

173
00:21:23,506 --> 00:21:27,237
și generează termala necesară
pentru un zbor fără efort.

174
00:22:20,003 --> 00:22:23,871
Acum vulturii încep să sosească
lângă mine.

175
00:22:24,107 --> 00:22:29,045
Folosesc termalele pentru a-și stabili
un post de observație sus pe cer

176
00:22:29,213 --> 00:22:31,374
de unde pot cerceta câmpiile de dedesubt

177
00:22:31,582 --> 00:22:38,113
și eu am o imagine asemănătoare cu a lor
și e una foarte interesantă.

178
00:22:38,490 --> 00:22:41,983
Sub mine e cea mai mare concentrație
de carne pe copite

179
00:22:42,161 --> 00:22:45,756
care poate fi văzută în lume: antilope gnu.

180
00:22:53,440 --> 00:22:56,238
Noaptea trecută sau în zori, undeva,

181
00:22:56,543 --> 00:22:59,809
leii sau hienele sau câinii sălbatici
au ucis.

182
00:23:02,317 --> 00:23:08,279
Vulturii, aflați la câteva sute de metri în aer,
găsesc repede prada sau deduc prezența ei

183
00:23:08,457 --> 00:23:11,449
după comportamentul păsărilor
din apropierea termalei

184
00:23:11,660 --> 00:23:14,391
și după ce fac asta, planează ușor spre ea.

185
00:23:16,333 --> 00:23:20,269
După ce o pasăre găsește leșul,
în câteva minute sosesc cu zecile.

186
00:23:20,838 --> 00:23:24,706
Încep să sfâșie leșul unui pui de antilopă gnu.

187
00:23:46,467 --> 00:23:51,461
Majoritatea sunt vulturi de talie medie:
vulturi Ruppell și vulturi cu spate alb.

188
00:23:51,705 --> 00:23:57,167
Dar printre ei este și cel mai mare și puternic
dintre vulturii africani: vulturul bărbos.

189
00:24:05,621 --> 00:24:10,491
Cu burțile pline de carne, vulturii nu zboară
departe, ci în cel mai apropiat copac,

190
00:24:10,694 --> 00:24:16,565
unde rămân cocoțați să-și digere hrana și să aștepte
termalele de a doua zi care să-i ducă sus fără efort.

191
00:24:26,211 --> 00:24:29,669
Dar nu au fost extrase încă
toate substanțele din leș.

192
00:24:33,386 --> 00:24:36,378
În munții din Africa,
la fel ca în Europa și Asia,

193
00:24:36,623 --> 00:24:42,620
trăiește o specie de vultur
cu o dietă specială: vulturul mieilor.

194
00:24:46,768 --> 00:24:52,001
Se hrănesc, lucru deosebit, nu numai
cu măduvă osoasă ci și cu oase

195
00:24:52,240 --> 00:24:55,677
și pentru a face asta,
au dezvoltat o tehnică specială.

196
00:24:56,913 --> 00:25:02,682
Mai întâi duc oasele leșului într-un loc special
folosit de mai multe păsări.

197
00:25:02,953 --> 00:25:05,979
Un petic de stânci golașe aproape
de vârful falezei.

198
00:25:06,356 --> 00:25:10,453
Aleg vârful unei faleze pentru că
atunci când decolează din nou cu un os greu,

199
00:25:10,628 --> 00:25:14,496
se ridică mai ușor în aer.

200
00:25:26,112 --> 00:25:28,046
Acum trebuie să câștige înălțime.

201
00:25:30,450 --> 00:25:34,979
De asta aleg un loc cu stânci golașe.

202
00:25:37,992 --> 00:25:41,450
Osul care aterizează în viteză se sparge.

203
00:25:44,967 --> 00:25:47,265
De obicei o singură cădere nu e suficientă.

204
00:26:40,329 --> 00:26:43,958
Corbi cu guler alb asistă uneori la operație.

205
00:27:13,766 --> 00:27:17,897
Corbii au început să deprindă tehnica
dar nu o stăpânesc încă bine.

206
00:27:18,072 --> 00:27:21,803
Au tendința să lase să cadă oasele pe iarbă
și acolo nu se sparg.

207
00:27:23,544 --> 00:27:29,006
Vulturii mieilor mănâncă fragmentele de os,
deși par periculos de ascuțite.

208
00:27:34,390 --> 00:27:40,626
Unele păsări exploatează gravitația nu pentru a-și lăsa
hrana să cadă din cer ci pentru a se năpusti asupra prăzii.

209
00:27:41,098 --> 00:27:45,125
Pescărușul bălțat zboară staționar în timp ce
supraveghează apa de dedesubt.

210
00:27:57,716 --> 00:28:02,517
Rândunica de mare se scufundă cu viteză mare,
încât poate lovi peștele la câțiva metri de suprafața apei,

211
00:28:02,755 --> 00:28:07,693
strângându-și aripile lângă corp în ultimul moment
și astfel intră în apă într-un unghi perfect.

212
00:28:31,854 --> 00:28:33,583
Gîștele de mare fac la fel.

213
00:28:33,856 --> 00:28:37,224
În timpul sezonului de cuibărit,
adunate în colonii,

214
00:28:37,394 --> 00:28:43,095
stoluri uriașe pleacă la pescuit și când găsesc
un banc de pește aproape de suprafață,

215
00:28:43,268 --> 00:28:47,728
declanșează un bombardament aerian
devastator.

216
00:29:07,762 --> 00:29:12,495
Asul căderii în picaj, în timpul căruia
poate atinge 128 km/oră,

217
00:29:12,767 --> 00:29:14,429
este șoimul călător.

218
00:29:18,407 --> 00:29:22,174
Patrulează pe cer,
deasupra zonei de zbor a altor păsări.

219
00:29:22,412 --> 00:29:25,404
Când și-a ales victima, își strânge aripile

220
00:29:25,582 --> 00:29:30,179
cârmid numai cu coada
și se repede ca un fulger în jos.

221
00:30:27,718 --> 00:30:30,619
Ghearele sunt ținute în față pentru lovitură

222
00:30:30,788 --> 00:30:34,953
și pentru a face ultimele ajustări
de finețe pentru lovitura finală.

223
00:30:47,908 --> 00:30:49,569
Un vânător de noapte.

224
00:30:49,944 --> 00:30:56,714
Bufnițele, aceasta e o bufnița de hambar, nu se bazează
pe viteză ca șoimul călător, ci pe o apropiere lină, tăcută.

225
00:30:59,187 --> 00:31:03,488
Penele de zbor au o margine specială,
moale, cu rol de amortizor.

226
00:31:03,993 --> 00:31:07,827
Aripile sunt mari și susțin ușor pasărea

227
00:31:07,997 --> 00:31:10,727
așa că nu e nevoie să bată din ele
făcând zgomot,

228
00:31:10,900 --> 00:31:14,962
iar bufnița se mișcă în tăcere printre copaci.

229
00:31:19,444 --> 00:31:24,472
Vânează după lăsarea întunericului și își găsesc
drumul cu ajutorul ochilor mari, sensibili

230
00:31:24,649 --> 00:31:32,147
și pentru că zborul lor este practic fără zgomot,
pot auzi chițăiturile șoarecilor.

231
00:31:34,393 --> 00:31:39,855
Dar în nopțile întunecate, nici măcar o bufniță nu vede
și rareori se aventurează în zbor.

232
00:31:40,100 --> 00:31:42,695
Astfel de nopți aparțin liliecilor.

233
00:31:44,939 --> 00:31:48,340
Pot naviga fără vedere.

234
00:31:48,542 --> 00:31:54,971
Folosesc un sonar care emite ultrasunete
și se orientează după ecou.

235
00:32:11,135 --> 00:32:16,438
Fac asta cu atâta îndemânare,
încât pot prinde o molie în zbor.

236
00:32:49,378 --> 00:32:53,440
Se știe de mult timp că liliecii
folosesc astfel ultrasunetele,

237
00:32:53,650 --> 00:33:00,419
dar e mai puțin cunoscut că una sau două păsări,
independent, au dezvoltat aceeași tehnică.

238
00:33:02,193 --> 00:33:05,651
Această peșteră din Venezuela
e casa uneia din ele.

239
00:33:16,909 --> 00:33:20,777
Acestea, care zboară în jurul meu,
sunt guácharo, păsări de ulei.

240
00:33:21,247 --> 00:33:25,947
Majoritatea sunetelor pe care le fac
nu au legătură cu navigația.

241
00:33:26,120 --> 00:33:30,386
Sunt sunete de alarmă.
Sunt alarmate de lumina mea.

242
00:33:30,791 --> 00:33:33,920
Așa că o să folosesc un filtru roșu.

243
00:33:34,195 --> 00:33:38,461
Asta le va deranja mai puțin,
dar ne va permite să le urmărim

244
00:33:38,633 --> 00:33:43,128
cu un aparat electronic special numit
intensificator de imagine.

245
00:33:48,478 --> 00:33:53,006
Sunt păsări mari, rude ale caprimulgului,
de mărimea unui porumbel.

246
00:33:53,283 --> 00:33:58,483
Cuiburile sunt făcute din găinațul lor
și un pic de hrană regurgitată.

247
00:34:00,158 --> 00:34:04,391
Când strigătele de alarmă scad,
se pot auzi clicurile prin care navighează.

248
00:34:05,297 --> 00:34:11,793
Aceste chemări au frecvență mai joasă
decât cele ale liliecilor și sunt mai puțin clare,

249
00:34:11,971 --> 00:34:15,498
așa că guácharo nu pot detecta obiecte
mai mici de 30 cm diametru.

250
00:34:16,042 --> 00:34:20,275
E suficient însă pentru a împiedica păsările
să se lovească de pereții peșterii sau una de alta.

251
00:34:40,069 --> 00:34:42,594
Hrana favorită este fructul unui
copac din junglă

252
00:34:42,839 --> 00:34:46,332
și podeaua peșterii e acoperită
de un covor de semințe umede.

253
00:34:46,643 --> 00:34:50,875
Multe germinează, dar fiind întuneric
nu pot dezvolta clorofilă

254
00:34:51,082 --> 00:34:54,813
și rămân niște lăstari palizi care
în curând mor.

255
00:34:55,253 --> 00:34:59,623
Fructele sunt prea mici pentru a le
detecta prin clicuri,

256
00:34:59,892 --> 00:35:03,487
dar afară, la lumina lunii, în pădurea
unde cresc copacii

257
00:35:03,696 --> 00:35:06,187
e suficientă lumină pentru ca păsările
să le vadă.

258
00:35:10,070 --> 00:35:13,528
Stăpânirea aerului și puterea de
a zbura zile întregi

259
00:35:13,707 --> 00:35:18,441
au permis păsărilor să devină
cei mai mari călători dintre animale.

260
00:35:19,914 --> 00:35:22,941
Pe cerul de deasupra Panama
în fiecare octombrie și noiembrie,

261
00:35:23,152 --> 00:35:25,712
e un mare ambuteiaj aerian.

262
00:35:25,954 --> 00:35:30,551
Șoimi și condori,
care fug de iarna din America de Nord,

263
00:35:30,793 --> 00:35:33,887
sunt pe drumul spre sud
unde vor petrece câteva luni.

264
00:35:35,098 --> 00:35:39,399
Pe măsură ce ziua se încălzește, găsesc termalele
în care pot urca în spirală,

265
00:35:39,603 --> 00:35:44,040
pentru a atinge altitudinea necesară
să zboare cu cât mai puțin efort.

266
00:35:49,781 --> 00:35:52,341
Călătoriile lungi necesită mult combustibil.

267
00:35:52,651 --> 00:35:56,247
Păsările mari, precum șoimii,
și-o pot obține din propriile țesuturi.

268
00:35:57,990 --> 00:36:03,452
La nord-est de Panama, dincolo de Caraibe,
pe coasta Atlanticului, în Statele Unite,

269
00:36:03,664 --> 00:36:09,102
păsări de baltă mai mici, fluierari și notărițe,
se pregătesc de călătorie.

270
00:36:09,637 --> 00:36:12,333
Trebuie să se îngrașe înainte de a porni

271
00:36:12,574 --> 00:36:18,172
și găsesc hrană în cantitate suficientă
în apele bogate ale golfului Fundy.

272
00:36:42,040 --> 00:36:48,036
Timp de câteva zile, în care se hrănesc frenetic,
își vor mări greutatea pe jumătate

273
00:36:48,413 --> 00:36:52,646
și vor avea nevoie de această grăsime,
pentru că vor avea de traversat oceanul,

274
00:36:52,819 --> 00:36:55,310
timp în care nu se pot hrăni.

275
00:37:16,145 --> 00:37:21,641
De cealaltă parte a Atlanticului, ruta de migrație
predomină tot pe direcția nord și sud,

276
00:37:21,852 --> 00:37:25,618
păsările mișcându-se înainte și înapoi pentru
a profita de ce e mai bun din schimbarea sezoanelor.

277
00:37:27,024 --> 00:37:31,155
În Scandinavia, în fiecare toamnă
un număr foarte mare se duc spre sud.

278
00:37:31,829 --> 00:37:35,857
Majoritatea păsărilor de uscat
preferă să zboare peste ochiuri de apă mici

279
00:37:36,101 --> 00:37:41,368
și stoluri mari se adună pe malurile strâmtorii
înguste dintre Suedia și Danemarca

280
00:37:41,540 --> 00:37:43,667
pentru a traversa spre sudul Europei.

281
00:37:46,513 --> 00:37:49,607
Păsările mici zboară frecvent în grupuri,
aproape de apă.

282
00:37:59,160 --> 00:38:02,096
Șorecarii, experți în planare,

283
00:38:02,297 --> 00:38:06,233
folosesc termalele să urce atât de sus
încât acoperă distanța

284
00:38:06,401 --> 00:38:09,394
printr-o singură planare lungă și lină.

285
00:38:11,974 --> 00:38:17,971
Gâștele cu piept roșu își petrec vara
departe în est în tundra din vestul Siberiei.

286
00:38:18,248 --> 00:38:20,307
Și ele se deplasează toamna spre sud.

287
00:38:34,700 --> 00:38:40,571
Călătoria lor are loc aproape în întregime pe uscat,
așa că se pot opri în fiecare noapte pentru alimentare.

288
00:38:58,660 --> 00:39:03,496
După câteva săptămâni, ajung pe terenurile
de iernat în sudul Mării Caspice,

289
00:39:03,666 --> 00:39:06,829
iar multe din ele în mlaștinile
din Delta Dunării.

290
00:39:12,810 --> 00:39:17,747
Păsările nu sunt singurele creaturi
care fac astfel de zboruri transcontinentale.

291
00:39:17,949 --> 00:39:23,012
Pare de necrezut, dar câteva creaturi mici,
firave, fac la fel.

292
00:39:23,755 --> 00:39:30,821
Insectele, zboară și ele constant pentru a-și atinge scopul,
realizând călătorii la fel de lungi ca păsările migratoare.

293
00:39:31,130 --> 00:39:34,430
În America de Sud, într-o vale înaltă din Mexic,

294
00:39:34,601 --> 00:39:39,834
sute de mii de fluturi monarh
se adună în câțiva copaci deosebiți.

295
00:39:46,948 --> 00:39:53,081
Au eclozat toamna în pădurile din America de Nord
și au zburat 3.600 km ca să hiberneze.

296
00:39:53,355 --> 00:39:58,692
Nu se hrănesc aici, dar evită înghețul
și zăpada din nordul îndepărtat.

297
00:39:58,995 --> 00:40:02,692
Primăvara se întorc,
călătorind 16 km pe zi,

298
00:40:02,866 --> 00:40:05,859
hrănindu-se, curtându-se și depunând ouă pe drum.

299
00:40:06,237 --> 00:40:11,140
Numai câțiva vor supraviețui ca sa ajungă
înapoi în pădurile unde au eclozat.

300
00:40:14,146 --> 00:40:17,707
Lumea e brăzdată de trasee de zbor
ale animalelor care migrează.

301
00:40:17,950 --> 00:40:23,514
În Americi, aproape toate trec peste Panama.
Puține traversează Caraibele.

302
00:40:24,390 --> 00:40:29,761
De cealaltă parte a lumii e mai mult uscat
și păsările și insectele au mai multe trasee,

303
00:40:29,930 --> 00:40:34,390
călătorind spre nord și sud,
dar și spre est și vest între Asia și Africa.

304
00:40:36,203 --> 00:40:39,833
Deși călătoriile pot fi de mii de kilometri,

305
00:40:40,108 --> 00:40:44,842
învelișul de aer al pământului e de maxim 9 km.

306
00:40:45,381 --> 00:40:48,748
Rareori gazele din care e format sunt vizibile.

307
00:40:48,918 --> 00:40:54,380
Particulele subatomice din spațiu, atrase
spre poli de câmpul magnetic al pământului,

308
00:40:54,558 --> 00:40:59,860
activează gazele din atmosferă
astfel că ele strălucesc și formează o pătură de lumină:

309
00:41:00,031 --> 00:41:02,056
aurora boreală.

310
00:41:05,503 --> 00:41:07,938
Atmosfera nu e compusă numai din gaze

311
00:41:08,107 --> 00:41:11,907
și în anumite momente se pot vedea
semnele altor lucruri.

312
00:41:12,711 --> 00:41:19,140
Particulele de praf sunt împrăștiate în straturile
joase și când soarele strălucește

313
00:41:19,319 --> 00:41:21,947
ele împrăștie lumina albă,
transformând-o în roșu.

314
00:41:22,889 --> 00:41:28,851
Picături minuscule de apă, translucide,
acționează ca prisme și produc curcubeul,

315
00:41:29,130 --> 00:41:33,397
iar la altitudini mari, cristale minuscule de gheață,
creează un efect similar.

316
00:41:35,537 --> 00:41:41,773
La înălțime mare, gazele se rarefiază
și temperatura se răcește.

317
00:41:54,191 --> 00:41:58,959
Balonul care ne duce la înălțime mare
trebuie să fie mai mare decât cel folosit în Africa

318
00:41:59,130 --> 00:42:04,763
pentru că, pe măsură ce urcăm, avem nevoie
de un volum mai mare de aer raraefiat pentru portanță.

319
00:42:05,905 --> 00:42:11,867
O lamă de cauciuc, etanșată cu plută, ne dă o idee
despre presiunea care scade pe măsură ce urcăm.

320
00:42:20,321 --> 00:42:28,286
Suntem acum la 2.400 m și ați putea crede
că nicio ființă vie nu ajunge aici

321
00:42:28,530 --> 00:42:30,964
mai puțin câțiva oameni temerari.

322
00:42:31,200 --> 00:42:36,104
Dar nu e așa. Unele creaturi mici
sunt purtate până aici

323
00:42:36,272 --> 00:42:39,605
de curenții de convencție
care urcă de la suprafața pământului

324
00:42:39,843 --> 00:42:46,511
și vom încerca să prindem câteva
folosind acest dispozitiv ciudat.

325
00:42:47,318 --> 00:42:54,885
În interior e un ventilator care absoarbe aerul
când pornesc dispozitivul

326
00:42:55,193 --> 00:42:57,890
și acum îl cobor peste bord
să vedem ce prindem.

327
00:43:06,240 --> 00:43:12,145
Acum vom urca și mai sus
și va deveni foarte, foarte rece,

328
00:43:12,346 --> 00:43:15,339
așa că vom avea nevoie de haine călduroase,

329
00:43:15,517 --> 00:43:20,784
dar, lucru mult mai important,
oxigenul se rarefiază

330
00:43:20,989 --> 00:43:28,419
și va trebui să ne punem măști de oxigen
pe măsură ce urcăm tot mai sus.

331
00:43:53,660 --> 00:43:59,223
O indicație despre înălțimea la care ne aflăm
vine chiar de la acest balon.

332
00:43:59,432 --> 00:44:03,893
Înainte avea aceste colțuri
dar acum s-a umflat foarte mult,

333
00:44:04,071 --> 00:44:09,510
așa că presiunea de aici e foarte joasă
în raport cu cea de la sol.

334
00:44:15,050 --> 00:44:19,954
Acum suntem la 6.400 m deasupra solului.

335
00:44:20,490 --> 00:44:27,055
E o distanță considerabilă.
Pământul e ascuns de nori.

336
00:44:27,498 --> 00:44:34,200
Ne apropiem de frontiera exterioară
a vieții pe pământ.

337
00:44:34,973 --> 00:44:41,379
E foarte frig și nu aș putea vorbi
dacă nu aș avea masca de oxigen,

338
00:44:41,614 --> 00:44:48,214
condițiile de aici sunt mult mai severe
decât vă puteți imagina

339
00:44:48,388 --> 00:44:54,088
atunci când stați confortabil într-un avion
care zboară de pe un continent pe altul.

340
00:44:54,494 --> 00:44:58,363
Să vedem ce am prins...

341
00:44:59,400 --> 00:45:02,233
în dispozitivul nostru.

342
00:45:06,175 --> 00:45:07,233
Să-l oprim.

343
00:45:09,344 --> 00:45:10,504
Și...

344
00:45:13,383 --> 00:45:15,112
...să luăm capătul.

345
00:45:23,027 --> 00:45:24,119
Ei bine...

346
00:45:26,530 --> 00:45:31,764
Nu am prins nimic mare.

347
00:45:33,872 --> 00:45:39,004
Dar dacă examinăm această plasă,
la microscop, după ce vom coborî pe pământ,

348
00:45:39,278 --> 00:45:46,947
e clar că cel puțin avem ceva polen,
spori și ciuperci.

349
00:45:48,188 --> 00:45:51,625
Dar au fost găsite și creaturi mai mari
la aceste înălțimi

350
00:45:52,093 --> 00:45:56,826
și am câteva în această fiolă.

351
00:45:58,601 --> 00:46:04,437
Vărs fiola într-o farfurie
ca să pot vedea mai bine.

352
00:46:10,580 --> 00:46:16,679
Sunt păianjeni micuți care au navigat
până acolo pe fire de borangic.

353
00:46:17,455 --> 00:46:24,487
Afide cu aripi. La această înălțime
pot fi purtate în jurul lumii

354
00:46:24,696 --> 00:46:27,164
și lucru uimitor, sunt înghețate bocnă,

355
00:46:27,332 --> 00:46:31,326
dar reînvie când ajung la înălțimi mai mici.

356
00:46:32,605 --> 00:46:39,068
Acum ne aflăm foarte aproape
de marginea mediului nostru,

357
00:46:40,347 --> 00:46:46,446
pentru că orice vreme dispare
pe acești ultimi kilometri,

358
00:46:46,621 --> 00:46:51,388
pătura atmosferică care învelește lumea.

359
00:46:51,626 --> 00:46:55,063
Aici se formează vremea.

360
00:46:56,632 --> 00:47:01,502
Moleculele de apă, evaporate de la suprafața
mărilor și lacurilor, de căldura soarelui,

361
00:47:01,605 --> 00:47:03,800
sau eliminate de plante ca vapori,

362
00:47:03,974 --> 00:47:09,140
se ridică deasupra pământului, se răcesc
și se condensează în nori de picături.

363
00:47:09,914 --> 00:47:15,045
Mânați de vânt, norii se evaporă
și se condensează, se formează și reformează.

364
00:47:35,242 --> 00:47:39,941
Vârful Everest e la mai puțin
de șase mile deasupra mării

365
00:47:40,114 --> 00:47:42,481
și totuși norii navighează deasupra lui.

366
00:47:44,186 --> 00:47:48,920
Pământul, în timp ce se rotește,
creează vârtejuri uriașe în atmosferă.

367
00:47:49,359 --> 00:47:52,817
Dacă se intensifică, vor forma uragane.

368
00:47:53,096 --> 00:47:56,999
Din satelit,
la 36.000 km deasupra pământului,

369
00:47:57,267 --> 00:48:01,567
formarea și disiparea acestor furtuni uriașe
pe parcursul a 15 zile

370
00:48:01,739 --> 00:48:05,699
se pot vedea prin imaginile luate la fiecare oră
și rulează constant.

371
00:48:08,847 --> 00:48:13,148
Departe în Atlantic, la est de Brazilia,
se formează un uragan.

372
00:48:14,887 --> 00:48:18,482
Pe măsură ce se rotește, se mișcă peste Caraibe.

373
00:48:23,397 --> 00:48:28,836
Către nord trece peste Florida, în timp ce
sus în nord, aerul absorbit de deasupra Americii de Nord

374
00:48:29,003 --> 00:48:34,464
se mișcă peste Atlantic spre Europa
într-o altă furtună imensă.

375
00:48:42,317 --> 00:48:47,585
Alte modificări în atmosferă sunt cauzate
de soarele care generează termale uriașe

376
00:48:47,757 --> 00:48:50,282
pe cerul deja încărcat de umezeală.

377
00:48:50,660 --> 00:48:56,156
Pe măsură ce aerul urcă, vârful norilor
se mișcă cu viteză mare.

378
00:48:57,068 --> 00:49:01,631
Moleculele de apă din nori se condensează
în picături din ce în ce mai mari,

379
00:49:01,973 --> 00:49:07,071
dar viteza aerului care urcă e atât de mare
încât le mențin suspendate în nori.

380
00:49:09,348 --> 00:49:13,341
În cele din urmă, picăturile devin atât de mari
încât nu mai pot fi susținute

381
00:49:13,519 --> 00:49:15,579
și cad sub formă de ploi torențiale.

382
00:49:15,989 --> 00:49:20,892
Moleculele de gaz care răbufnesc în sus
creează un câmp electric

383
00:49:21,061 --> 00:49:24,759
care în cele din urmă devine atât de mare,
încât se descarcă pe pământ.

384
00:49:28,603 --> 00:49:32,631
Picăturile de apă au ajuns atât de sus
încât au înghețat

385
00:49:32,808 --> 00:49:35,868
și în cele din urmă cad din nori
ca grindină.

386
00:49:54,266 --> 00:49:58,794
Dacă furtuna e puternică,
se poate ridica și cădea de mai multe ori.

387
00:49:59,037 --> 00:50:04,670
În părțile joase ale norului, gheața
se formează mai încet și e limpede și neagră.

388
00:50:04,878 --> 00:50:08,814
Dar când ajunge din nou în vârf,
gheața se formează repede,

389
00:50:08,982 --> 00:50:11,747
prinde bulele de aer
și asta face ca să arate albă.

390
00:50:11,986 --> 00:50:18,324
Grindina mare, ca o ceapă,
poate avea inele negre și albe de gheață.

391
00:50:35,245 --> 00:50:41,446
Grindina foarte mare e adesea un semn
de furtună devastatoare care se abate pe pământ.

392
00:50:43,621 --> 00:50:47,785
Un vânt puternic, la mare altitudine,
conexat cu o furtună puternică ca aceasta,

393
00:50:47,959 --> 00:50:52,522
poate absorbi aerul de dedesubt,
crescând revărsarea în mod dramatic,

394
00:50:52,765 --> 00:50:56,132
generând o mișcare în spirală
într-o parte a furtunii.

395
00:50:56,603 --> 00:51:01,631
Dacă aceste vânturi convergente sunt suficient de puternice,
vortexul din centrul acestui vârtej uriaș

396
00:51:01,808 --> 00:51:07,372
ajunge la suprafața pământului
ca o pâlnie absorbantă, tornada.

397
00:51:39,117 --> 00:51:43,953
Vânturi cu viteze de peste 480 km/oră
distrug pământul, zdrobesc lucrurile,

398
00:51:44,123 --> 00:51:49,823
smulg acoperișurile clădirilor,
absorb animalele și chiar oamenii

399
00:51:49,996 --> 00:51:52,898
sus în cer și apoi îi trântesc înapoi.

400
00:51:53,834 --> 00:51:57,702
Când lovește pământul,
suprafața e de aproximativ 500 m,

401
00:51:57,871 --> 00:52:05,244
dar biciuie pământul cu cea mai puternică
și distructivă forță atmosferică cunoscută.

402
00:52:36,882 --> 00:52:40,649
Furtuni ca aceasta aduc moarte și distrugere,

403
00:52:40,853 --> 00:52:44,414
dar aduc și viață,
pentru că ploaia care vine cu ea,

404
00:52:44,590 --> 00:52:50,791
distilată de soarele de la suprafața oceanului,
e apă dulce, fără sare,

405
00:52:50,998 --> 00:52:56,096
și de asta are nevoie viața de pe pământ.

406
00:52:56,471 --> 00:53:01,101
Când plouă, această apă dulce,
se adună în râuri și lacuri,

407
00:53:01,276 --> 00:53:05,611
care susțin comunități de plante
și animale de toate felurile

408
00:53:05,815 --> 00:53:10,082
și aceste comunități le vom cerceta
în următorul program.

409
00:53:11,083 --> 00:53:16,083
Traducerea  Pogăru'

