1 00:00:01,058 --> 00:00:06,724 MARGINILE USCATULUI 2 00:00:07,547 --> 00:00:09,981 Acesta e un câmp de luptă. 3 00:00:22,964 --> 00:00:27,368 În multe locuri, marea forțează uscatul să se retragă, tăindu-și canale prin faleză 4 00:00:27,536 --> 00:00:32,269 și lasă în urmă insule și turnuri ca semne ale teritoriului pierdut de uscat. 5 00:00:33,008 --> 00:00:34,669 Resturile sunt împrăștiate 6 00:00:34,843 --> 00:00:38,905 și duse departe pe plajele din josul țărmului ca nisip și pietriș. 7 00:00:43,353 --> 00:00:46,186 În alte locuri, uscatul avansează. 8 00:00:46,422 --> 00:00:50,621 La tropice, mangrovele înaintează în mare, adunând nămol 9 00:00:50,794 --> 00:00:53,922 și construiesc noi teritorii pentru creaturile de uscat. 10 00:00:56,433 --> 00:00:57,923 Chiar și la gura râurilor, 11 00:00:58,103 --> 00:01:02,767 unde apa dulce plină de sedimente se amestecă cu apa sărată a mării, 12 00:01:02,941 --> 00:01:06,741 apar, într-un fel, pământuri noi. 13 00:01:12,084 --> 00:01:15,281 Sunt într-un estuar din vestul Angliei. 14 00:01:15,521 --> 00:01:20,892 Acest noroi nu e cel mai atractiv loc unde să trăiești. 15 00:01:21,195 --> 00:01:25,962 Cu siguranță animalele care trăiesc aici trebuie să înfrunte probleme dificile. 16 00:01:26,233 --> 00:01:29,964 O perioadă de timp sunt afară din apă, 17 00:01:30,204 --> 00:01:32,537 altă perioadă sunt sub apă. 18 00:01:32,807 --> 00:01:34,775 Salinitatea apei variază și ea. 19 00:01:34,943 --> 00:01:39,209 Apa dulce vine de pe uscat iar fluxul aduce apă sărată. 20 00:01:39,447 --> 00:01:45,011 Apoi intervine natura acestui noroi special, lipicios. 21 00:01:45,955 --> 00:01:48,651 E atât de cleios încât primește puțin oxigen 22 00:01:48,824 --> 00:01:53,454 dar răsplata pentru aceste condiții neprimitoare e mare. 23 00:01:58,168 --> 00:02:01,365 Particulele comestibile depozitate la suprafața noroiului 24 00:02:01,538 --> 00:02:06,602 sunt supte cu mare atenție de sifonul Scrobicularia, 25 00:02:06,844 --> 00:02:11,838 o moluscă al cărui corp, închis într-o carapace, se ascunde în noroi pentru a se proteja. 26 00:02:12,316 --> 00:02:15,717 Un crustaceau micuț, Corophium, lung de 1,25 cm, 27 00:02:15,886 --> 00:02:18,981 se hrănește cu bacterii care proliferează cu milioanele, 28 00:02:19,258 --> 00:02:22,227 distrugând materiile organice care putrezesc în noroi. 29 00:02:24,129 --> 00:02:25,460 Viermii-franjuri trăiesc în vizuine 30 00:02:25,631 --> 00:02:30,069 și pândesc Corophium, algele, bacteriile, aproape orice e în preajmă. 31 00:02:39,012 --> 00:02:41,538 Băltoacele sunt pline de mucus care plutește. 32 00:02:41,715 --> 00:02:45,515 E produs de scoici spiralate, de mărimea unui bob de grâu. 33 00:02:45,786 --> 00:02:50,246 Mucusul atrage bacteriile și scoicile spiralate se hrănesc cu ele. 34 00:03:03,973 --> 00:03:07,500 Viermele păun își flutură tentaculele de pe vârful tubului 35 00:03:07,677 --> 00:03:10,669 pentru a aduna particule de hrană înainte ca acestea să se depună. 36 00:03:23,060 --> 00:03:25,291 Filamentele care flutură la nivelul evantaiului 37 00:03:25,463 --> 00:03:28,728 transportă prada spre gura centrală. 38 00:03:33,271 --> 00:03:36,969 În timp ce se hrănește, elimină un ciment de noroi și mucus 39 00:03:37,142 --> 00:03:39,337 și construiește marginile tubului său. 40 00:03:45,784 --> 00:03:47,980 Molusca stă cu cochilia deschisă, 41 00:03:48,154 --> 00:03:51,681 filtrând apa pe care o absoarbe printr-un sifon... 42 00:03:53,760 --> 00:03:56,661 ...și o elimină prin alt sifon. 43 00:03:58,766 --> 00:04:01,792 Midiile folosesc aceeași tehnică, adunând în cochilie 44 00:04:01,969 --> 00:04:07,601 cantități mari de particule nutritive. 45 00:04:13,081 --> 00:04:16,278 Când fluxul se retrage, își închid strâns carapacea 46 00:04:16,451 --> 00:04:19,716 pentru a-și menține umezeala și a se feri de atacatori, 47 00:04:20,021 --> 00:04:22,354 dar unele creaturi știu să rezolve această problemă. 48 00:04:31,568 --> 00:04:35,902 Fiecare din cei care adună stridii are tehnica sa favorită. 49 00:04:36,273 --> 00:04:38,707 De obicei e cea învățată de la părinți 50 00:04:38,876 --> 00:04:44,247 deși unei păsări îi trebuie ani de practică înainte de a deveni expertă. 51 00:04:44,716 --> 00:04:49,176 Unele vânează, în apele puțin adânci, stridiile care nu s-au închis încă. 52 00:04:53,792 --> 00:04:57,820 Altele își duc scoicile departe de stol 53 00:04:57,997 --> 00:04:59,624 pentru a avea puțină intimitate. 54 00:04:59,932 --> 00:05:04,801 Apoi plasează cu îndemânare stridia într-o poziție care să le permită s-o deschidă de-a lungul articulației. 55 00:05:18,252 --> 00:05:21,779 Alte păsări recurg la forța brută. 56 00:05:22,023 --> 00:05:24,491 Ciocănesc scoica ca să o spargă. 57 00:05:35,337 --> 00:05:39,468 Pe măsură ce fluxul se retrage și mai mult, apar scoicile spiralate, 58 00:05:39,642 --> 00:05:43,635 până la 35.000 îngropate într-un metru pătrat. 59 00:05:43,880 --> 00:05:47,145 Toți cei care se hrănesc în noroi sunt răsplătiți din plin 60 00:05:47,317 --> 00:05:49,512 și sunt destui pretendenți. 61 00:06:03,802 --> 00:06:06,771 Fluierarii de râu, în timpul migrației, depind de ele, 62 00:06:06,938 --> 00:06:10,931 dar tot anul, păsările de baltă vin în estuare ca să se hrănească. 63 00:06:14,146 --> 00:06:16,774 Sitarul de mal echipat cu picioare lungi și un cioc lung, 64 00:06:16,949 --> 00:06:18,917 poate căuta în apă adâncă de câțiva centimetri 65 00:06:19,085 --> 00:06:22,020 și adună hrană înainte de a fi luată de alte păsări. 66 00:06:23,857 --> 00:06:26,325 Sitarul preferă să caute în afara apei. 67 00:06:26,693 --> 00:06:29,924 Ciocul lui lung îi permite să sondeze adânc în noroi după viermi 68 00:06:30,163 --> 00:06:32,654 și are și rolul unei pensete. 69 00:06:37,639 --> 00:06:40,904 Fugaciul de țărm e o pasăre mică și caută prăzi mici. 70 00:06:41,142 --> 00:06:42,609 Viermi-franjuri și larve de insecte. 71 00:06:42,911 --> 00:06:45,505 Își găsește prada cu ajutorul ciocului scurt. 72 00:07:09,307 --> 00:07:11,434 Nagâțul inelat, cu un cioc foarte scurt, 73 00:07:11,742 --> 00:07:15,303 poate aduna hrană doar de la suprafață și o localizează cu ajutorul văzului. 74 00:07:15,580 --> 00:07:19,710 Lucrează singur așa că prada lui nu e deranjată de picioarele altor păsări 75 00:07:19,885 --> 00:07:22,251 ca să se retragă înainte de a fi zărită. 76 00:07:24,556 --> 00:07:26,114 Acțiunea de cosaș a avocetului 77 00:07:26,291 --> 00:07:28,623 adună creaturi care trăiesc în noroiul lichid. 78 00:07:37,870 --> 00:07:41,738 Ciocurile lor sunt foarte sensibile. Imediat ce ajung în apropierea a ceva comestibil 79 00:07:41,908 --> 00:07:44,503 pasărea îl poate înhăța. 80 00:08:25,422 --> 00:08:29,757 Cantitatea de hrană luată de păsările de baltă din estuare e imensă. 81 00:08:29,927 --> 00:08:34,421 Unele specii consumă în fiecare zi aproximativ o treime din greutatea lor. 82 00:08:34,599 --> 00:08:37,159 Într-un an, un singur culegător de stridii 83 00:08:37,335 --> 00:08:40,362 poate consuma carnea a peste jumătate de tonă de scoici 84 00:08:40,639 --> 00:08:45,008 și majoritatea estuarelor susțin zeci de mii de păsări de baltă, 85 00:08:45,210 --> 00:08:47,508 deci aceste locuri sunt într-adevăr bogate. 86 00:08:51,184 --> 00:08:54,244 Pe măsură ce râul aduce tot mai mult nămol, 87 00:08:54,487 --> 00:08:57,479 nămolurile cresc tot mai mari și mai înalte 88 00:08:57,691 --> 00:09:02,823 și pe suprafața lor apare o zonă lipicioasă, 89 00:09:03,130 --> 00:09:07,066 formată din plante microscopice, algele. 90 00:09:07,401 --> 00:09:10,302 Ele încep procesul de consolidare. 91 00:09:11,038 --> 00:09:15,271 În curând prind rădăcini plante mai mari, precum acest brădișor de sărătură 92 00:09:15,444 --> 00:09:18,277 și acum procesul se întețește. 93 00:09:21,883 --> 00:09:26,947 Pe măsură ce fluxul aduce tot mai multe particule de nămol, acestea se prind de tulpinile de brădișor 94 00:09:27,123 --> 00:09:30,217 și nu se mai întorc în mare la reflux. 95 00:09:30,693 --> 00:09:34,220 La fiecare maree, nămolurile devin tot mai înalte. 96 00:09:36,900 --> 00:09:40,063 Brădișorul de sărătură e o plantă specifică estuarelor reci din Europa. 97 00:09:40,304 --> 00:09:45,868 La tropice, coloniștii noroiului nu sunt plante mici ci copaci. 98 00:09:46,044 --> 00:09:47,409 Mangrovele. 99 00:09:50,148 --> 00:09:54,107 Acest noroi reprezintă rămășițele pulverizate ale stâncilor erodate din Himalaya 100 00:09:54,285 --> 00:09:57,517 care au fost purtate în aval, de Gange, pe distanța de 1.600 km 101 00:09:57,690 --> 00:10:00,181 și depozitate la marginea Golfului Bengal. 102 00:10:00,626 --> 00:10:06,030 Aceasta e cea mai mare pădure de mangrove dintre toate, Sunderbans, de 4.000 km pătrați 103 00:10:06,332 --> 00:10:10,133 și aici hoinăresc multe animale care de obicei trăiesc în pădurile de pe uscat. 104 00:10:11,671 --> 00:10:13,002 Căprioara pătată. 105 00:10:24,719 --> 00:10:27,745 Ciocănitori. Specia indigenă cu dungi galbene. 106 00:10:33,829 --> 00:10:35,296 Mistreți. 107 00:10:39,501 --> 00:10:44,030 Pădurile de mangrove adăpostesc creaturi care nu trăiesc în altă parte. 108 00:10:44,440 --> 00:10:48,137 Maimuțele cu trompă mănâncă numai frunze de mangrove. 109 00:10:48,411 --> 00:10:51,107 Și-a dezvoltat această specializare pe Insula Borneo 110 00:10:51,314 --> 00:10:55,945 și nu s-a răspândit peste mări, prinsă în capcană de propria specializare. 111 00:11:03,160 --> 00:11:06,995 Mangrovele sunt larg distribuite de-a lungul tropicelor, 112 00:11:07,265 --> 00:11:10,359 pentru că au evoluat din mai multe familii de plante diferite 113 00:11:10,535 --> 00:11:13,834 și astăzi există aproximativ 40 de specii diferite. 114 00:11:15,140 --> 00:11:18,736 Florile acestor mangrove deschizătoare de drum sunt polenizate de vânt. 115 00:11:19,011 --> 00:11:22,913 Sămânța nu părăsește imediat copacul părinte. 116 00:11:23,149 --> 00:11:25,447 Începe să crească când e încă prinsă, 117 00:11:25,651 --> 00:11:30,180 producând un lăstar verde lung cu un capăt ascuțit. 118 00:11:32,793 --> 00:11:34,522 Dacă va cădea în timpul fluxului, 119 00:11:34,695 --> 00:11:36,925 va pluti orizontal în apa sărată 120 00:11:37,097 --> 00:11:40,124 și poate fi dus mile întregi înainte de a eșua pe un țărm. 121 00:11:40,401 --> 00:11:45,964 La reflux, se înfige în noroi și rămâne în această poziție până reîncepe fluxul. 122 00:11:46,341 --> 00:11:50,802 Își dezvoltă rădăcini la fund și frunze la vârf 123 00:11:50,980 --> 00:11:53,881 și în câteva zile se stabilește ferm. 124 00:11:56,285 --> 00:11:58,515 În apele reci ale estuarelor, 125 00:11:58,687 --> 00:12:01,122 e suficientă substanță organică în noroi. 126 00:12:01,491 --> 00:12:07,225 Pentru că e atât de lipicios, nu e tulburat, așa că are puțin oxigen 127 00:12:07,397 --> 00:12:10,958 și procesul de putrezire care are loc în nămol produce 128 00:12:11,134 --> 00:12:16,539 un acid, mirositor, otrăvitor: hidrogen sulfurat. 129 00:12:17,909 --> 00:12:22,539 Aceste rădăcini nu pătrund adânc în noroi. 130 00:12:22,847 --> 00:12:27,376 În schimb, susțin copacii prin numărul lor foarte mare. 131 00:12:27,753 --> 00:12:31,917 Dar ce se întâmplă cu celelalte lucruri pe care le fac rădăcinile în mod normal pentru copaci, 132 00:12:32,090 --> 00:12:36,551 precum colectarea de nutrimente, apă și oxigen? 133 00:12:36,863 --> 00:12:40,731 Aceste rădăcini rezolvă problema nutrienților în acest fel. 134 00:12:47,808 --> 00:12:52,040 Rădăcinile formează buchete foarte fine 135 00:12:52,212 --> 00:12:56,205 care nu pătrund mai mult de 2,5 cm în noroi, 136 00:12:56,383 --> 00:13:01,083 dar acolo la suprafața noroiului se află nutrimentele. 137 00:13:01,623 --> 00:13:05,821 În ce privește apa, e suficientă aici, doar că e sărată. 138 00:13:06,061 --> 00:13:12,399 Unele mangrove au membrane speciale în jurul celulelor din perii rădăcinilor 139 00:13:12,568 --> 00:13:14,900 care filtrează sarea. 140 00:13:15,271 --> 00:13:19,538 Altele absorb sarea pe care apoi o excretă prin frunze, 141 00:13:19,710 --> 00:13:23,942 sau o concentrează în frunze după care frunzele se ofilesc. 142 00:13:24,348 --> 00:13:29,012 Pentru oxigen, sunt mai multe soluții. 143 00:13:29,186 --> 00:13:32,987 Această mangrovă are pori în rădăcini 144 00:13:33,157 --> 00:13:35,955 prin care absorb direct oxigenul. 145 00:13:36,694 --> 00:13:39,754 Aceasta are rădăcini care practic cresc în sus 146 00:13:39,931 --> 00:13:44,232 și mențin contactul cu suprafața noroiului. 147 00:13:44,703 --> 00:13:49,766 Nu numai plantele din mlaștinile de mangrove au probleme în obținerea oxigenului. 148 00:13:49,942 --> 00:13:56,348 Și animalele au. În acest moment, la reflux, e cea mai grea perioadă. 149 00:13:57,250 --> 00:14:00,151 Multe moluște, precum scoicile și midiile, 150 00:14:00,353 --> 00:14:03,049 își închid cochiile pentru a-și menține umezeala 151 00:14:03,223 --> 00:14:06,591 și așteaptă hrana și oxigenul ce vor veni odată cu fluxul. 152 00:14:06,827 --> 00:14:13,062 Pentru ele e o perioadă de inactivitate, dar pentru alte creaturi e de muncă. 153 00:14:25,647 --> 00:14:27,912 Peștele săltăreț e desigur un pește. 154 00:14:28,151 --> 00:14:29,846 Sunt mai multe specii. 155 00:14:30,053 --> 00:14:32,180 Acesta trăiește la marginea apei 156 00:14:32,355 --> 00:14:35,256 și e genul care își petrece majoritatea timpului în afara apei. 157 00:14:36,225 --> 00:14:40,060 Trebuie să-și țină pielea umedă pentru că prin ea absoarbe oxigen. 158 00:14:40,264 --> 00:14:43,665 Își ține gura plină cu apă pe care o varsă peste branhii. 159 00:14:47,371 --> 00:14:50,398 Se hrănește cu crabi mici care mișună prin noroi. 160 00:14:55,013 --> 00:14:58,176 Dacă prinde unul, are nevoie de altă gură de apă. 161 00:15:06,692 --> 00:15:09,661 Altă specie trăiește în apropierea marginii apei, 162 00:15:09,829 --> 00:15:12,924 așa că stă afară din apă doar o oră în fiecare zi. 163 00:15:13,166 --> 00:15:17,034 Cerne noroiul lichid după crustacee mici și viermi. 164 00:15:27,615 --> 00:15:30,812 În zona de mijloc trăiește cea mai mare dintre cele trei specii. 165 00:15:31,052 --> 00:15:35,786 E vegetarian, adună alge și alte plante microscopice din noroi. 166 00:15:42,564 --> 00:15:46,092 Și el, se întoarce din când în când pentru a se uda. 167 00:15:50,573 --> 00:15:52,939 Își apără zona de hrănire cu vigoare, 168 00:15:53,109 --> 00:15:55,043 construind pereți în jurul teritoriului său. 169 00:16:04,455 --> 00:16:07,049 Când doi vecini se întâlnesc, iese scandal. 170 00:16:17,969 --> 00:16:21,770 În noroiul limpede, teritoriile lor formează parcele de bălți izolate prin pereți. 171 00:16:22,041 --> 00:16:26,205 Aceste zone sunt foarte plate și atunci când un mascul începe să semnalizeze după o pereche 172 00:16:26,379 --> 00:16:28,313 trebuie să fie foarte atletic. 173 00:16:40,961 --> 00:16:43,897 Când o femelă pătrunde în balta lui, 174 00:16:44,132 --> 00:16:46,396 el continuă curtarea de aproape 175 00:16:46,568 --> 00:16:48,900 într-o manieră specifică peștilor, 176 00:16:49,103 --> 00:16:53,666 prin bătăi din aripioare, zvâcnituri din coadă și multă agitație. 177 00:17:26,578 --> 00:17:29,308 Reproducerea o fac într-o vizuină de pe fundul bălții. 178 00:17:33,919 --> 00:17:37,013 Acest crab e prea mare pentru a fi intimidat de peștele săltăreț, 179 00:17:37,189 --> 00:17:39,852 chiar dacă se aventurează pe teritoriul său. 180 00:17:49,103 --> 00:17:53,904 Gura ca o foarfecă îl ajută la mâncat dar și la respirat. 181 00:17:54,174 --> 00:17:56,233 În vârful cochiliei, e un mic bazin de apă 182 00:17:56,410 --> 00:17:58,002 și când părțile gurii se mișcă, 183 00:17:58,178 --> 00:18:01,478 apa e circulată printr-o cameră cu branhii din interiorul cochiliei, 184 00:18:01,650 --> 00:18:04,642 spre și de la bazinul din vârf. 185 00:18:05,186 --> 00:18:07,586 În cele din urmă, oxigenul din apă e epuizat 186 00:18:07,756 --> 00:18:12,194 și crabul trebuie să se întoarcă în mare pentru a se aproviziona. 187 00:18:16,132 --> 00:18:20,762 Aproape de marginea apei, micuții crab-soldat se hrănesc în viteză. 188 00:18:21,003 --> 00:18:26,943 Nimeni nu le fură noroiul, dar trebuie să înghită o cantitate mare 189 00:18:27,110 --> 00:18:30,136 pentru a extrage câteva particule necesare traiului. 190 00:18:30,414 --> 00:18:34,784 Trebuie să muncească continuu și nu au timp de pierdut. 191 00:18:43,795 --> 00:18:46,356 Sus de tot, în afara razei de acțiune a fluxurilor, mai puțin a celor foarte înalte, 192 00:18:46,532 --> 00:18:48,830 trăiește cel mai mare crab de mangrovă. 193 00:18:49,201 --> 00:18:54,229 Își menține umezeala făcând găuri adânci de 1,80 m pentru a ajunge la apă. 194 00:18:54,506 --> 00:18:58,637 E ademenit de o frunză de mangrovă proaspăt căzută. 195 00:19:03,249 --> 00:19:04,978 Repede înapoi la adăpost. 196 00:19:09,757 --> 00:19:14,160 Printre rădăcinile mangrovelor care absorb aer, crabii-scripcari sunt foarte ocupați. 197 00:19:14,595 --> 00:19:16,825 Femelele adună noroi cu ambii clești 198 00:19:16,997 --> 00:19:20,695 și lucrează cu aceeași viteză mare ca și crabii-soldat. 199 00:19:23,271 --> 00:19:26,001 Masculii trebuie să mestece aceeași cantitate de noroi ca femelele, 200 00:19:26,208 --> 00:19:28,039 dar lucrează numai cu un clește, 201 00:19:28,210 --> 00:19:31,806 pentru că celălalt e atât de mare încât nu e folositor pentru a se hrăni. 202 00:19:34,350 --> 00:19:37,581 Îl folosesc pentru a semnaliza femelelor aflate în trecere. 203 00:19:44,027 --> 00:19:47,121 Dar e și o armă contra rivalilor. 204 00:19:52,370 --> 00:19:53,598 Un mascul mai puțin bine echipat 205 00:19:53,772 --> 00:19:57,333 primește o lovitură ca de ciocan înainte de a ieși din gaura sa. 206 00:20:08,654 --> 00:20:10,918 Cleștele e suficient de lung pentru a pătrunde în vizuină 207 00:20:11,090 --> 00:20:14,458 și a lovi adversarul când se așteaptă mai puțin. 208 00:20:22,135 --> 00:20:27,096 Scopul semnalelor e de a încuraja o femelă să urmeze masculul în vizuină. 209 00:20:39,922 --> 00:20:44,256 E posibil să se oprească puțin din mestecatul noroiului? 210 00:20:47,963 --> 00:20:51,161 La reflux, sunt foarte multe păsări care se hrănesc în noroiul din mangrove, 211 00:20:51,334 --> 00:20:54,098 la fel ca în estuare. 212 00:20:54,337 --> 00:20:59,036 Rândunicile de mare pescuiesc mai ușor în apele mici. 213 00:21:00,811 --> 00:21:03,405 Pesărușii prind crabi scripcari. 214 00:21:11,289 --> 00:21:14,816 Marele bâtlan alb, pândește și împunge. 215 00:21:33,013 --> 00:21:37,074 Revenirea fluxului semnalează "schimbări" pentru toată lumea. 216 00:21:42,556 --> 00:21:46,049 Acest melc negru de mangrovă mănâncă algele care cresc în noroi, 217 00:21:46,227 --> 00:21:50,789 dar nu trebuie să rămână aici când vine fluxul, pentru că va fi atacat de pești. 218 00:21:51,432 --> 00:21:53,798 Se refugiază sus în copaci. 219 00:21:54,035 --> 00:21:57,403 Viteza lui de cățărare e mai mare decât cea a fluxului, 220 00:21:57,573 --> 00:21:59,939 așa că se adăpostește la timp. 221 00:22:00,342 --> 00:22:05,109 Alarma lui internă îi spune când trebuie să facă asta. 222 00:22:18,362 --> 00:22:23,026 Crabii soldați sunt atât de bine adaptați vieții lor de necrofagi în noroiul expus 223 00:22:23,200 --> 00:22:26,795 încât au început să respire aer și fără el s-ar îneca. 224 00:22:27,672 --> 00:22:31,200 Pe măsură ce fluxul înaintează, fiecare își construiește un mic iglu 225 00:22:31,376 --> 00:22:35,745 în care e prinsă o bulă de aer cu ajutorul căreia crabul poate respira în timpul fluxului. 226 00:22:53,734 --> 00:22:59,673 Pereții cuibului peștelui săltăreț, construiți cu trudă, sunt sfărâmați de vălurele. 227 00:23:03,011 --> 00:23:05,844 Mai sus, peștii săltăreți se adăpostesc în vizuine. 228 00:23:14,223 --> 00:23:18,057 Fluxul aduce noi creaturi în malștini. 229 00:23:18,294 --> 00:23:24,597 Sosesc bancuri de pești în căutarea de bucățele depozitate în timpul refluxului. 230 00:23:29,106 --> 00:23:34,976 În mlaștinile din Asia de Sud-Est, peștele arcaș se hrănește cu insecte căzute la suprafață. 231 00:23:41,853 --> 00:23:46,381 Au o metodă unică de a aduna insectele de deasupra apei. 232 00:23:48,494 --> 00:23:50,257 Au o scobitură pe cerul gurii, 233 00:23:50,429 --> 00:23:55,628 care acoperită brusc de limbă, produce un jet de apă la fel ca un pistol cu apă. 234 00:24:03,410 --> 00:24:07,107 Când e aglomerație, un arcaș nu e sigur de lovitură. 235 00:24:19,326 --> 00:24:22,854 Atunci e mai bine să încerci un atac direct. 236 00:24:46,490 --> 00:24:49,857 Peștii mari sunt hrană pentru alții, 237 00:24:50,094 --> 00:24:52,289 dar acești vânători au un apetit mare 238 00:24:52,463 --> 00:24:57,731 și vor vâna melci, crabi și chiar stridii. 239 00:25:14,220 --> 00:25:18,988 Sunt călători foarte încercați care înoată mile întregi, fie în amonte în apa dulce, fie în mare, 240 00:25:19,159 --> 00:25:21,354 chiar până la insulele din largul țărmului 241 00:25:21,728 --> 00:25:24,856 și au o plăcere enormă de joacă. 242 00:25:36,677 --> 00:25:41,377 Cele mai mari reptile vii se găsesc printre mangrove. 243 00:25:41,750 --> 00:25:47,188 Crocodilii de estuar, ating până la 7 metri lungime. 244 00:26:32,572 --> 00:26:36,099 La fel ca strămoșii lor care au trăit pe vremea dinozaurilor, 245 00:26:36,276 --> 00:26:38,403 e o creatură venită din ocean, 246 00:26:38,645 --> 00:26:42,513 și în consecință, e cea mai răspândită specie de crocodil 247 00:26:42,683 --> 00:26:46,619 trăind din Golful Bengal și nordul Australiei spre Pacific, 248 00:26:46,787 --> 00:26:52,385 ajungând chiar și în mlaștinile izolate de mangrove de pe insulele Fiji. 249 00:26:54,062 --> 00:26:57,691 Pe măsură ce mangrovele înaintează departe în mare, 250 00:26:57,866 --> 00:27:00,802 stratul de noroi construit de ele devine tot mai înalt. 251 00:27:01,103 --> 00:27:03,196 Ploile torențiale spală toată sarea 252 00:27:03,439 --> 00:27:08,536 și în cele din urmă devin o pădure fertilă, uscată, departe de apa sărată a mării. 253 00:27:12,048 --> 00:27:15,176 Bancurile de noroi și nisip pe care râurile le depun la gura lor, 254 00:27:15,352 --> 00:27:17,877 chiar dacă nu sunt suficient de mari să se ridice deasupra apei, 255 00:27:18,054 --> 00:27:24,460 protejează uscatul împotriva atacurilor mării, pentru că valurile înalte nu pot trece de apa mică. 256 00:27:25,096 --> 00:27:28,497 Dacă însă un curent de-a lungul coastei spală sedimentul 257 00:27:28,666 --> 00:27:30,861 și lasă fundul oceanului curat, 258 00:27:31,102 --> 00:27:34,402 atunci valurile sosesc cu toată puterea. 259 00:28:02,436 --> 00:28:04,700 Unde uscatul înaintează mult în mare, 260 00:28:04,939 --> 00:28:10,242 teritoriul dintre maree nu e de mile întregi ci e condensat într-o bandă îngustă. 261 00:28:10,645 --> 00:28:16,880 Creaturile care trăiesc aici, ca toate creaturile legate de maree, sunt amenințate de două pericole. 262 00:28:17,586 --> 00:28:22,080 La punctul maxim al fluxului, sunt probleme fizice cu uscarea, 263 00:28:22,291 --> 00:28:25,351 iar la punctul cel mai jos al fluxului, sunt probleme biologice 264 00:28:25,528 --> 00:28:30,557 generate de animalele care vin din mare să prade pe cele legate de maree. 265 00:28:30,767 --> 00:28:33,463 Interacțiunea dintre cele două probleme 266 00:28:33,637 --> 00:28:37,801 produce o serie de benzi orizontale de-a lungul țărmului, 267 00:28:38,075 --> 00:28:40,704 fiecare dominată de specii particulare 268 00:28:40,878 --> 00:28:45,281 care se descurcă cu problemele respective la un nivel specific. 269 00:28:45,583 --> 00:28:49,485 Astfel de benzi pot fi văzute de-a lungul țărmurilor peste tot în lume, 270 00:28:49,687 --> 00:28:54,489 dar aici pe coasta de nord-vest a Americii, sunt foarte evidente. 271 00:28:55,160 --> 00:28:57,560 Banda cea mai de jos e expusă în totalitate 272 00:28:57,730 --> 00:29:01,666 când luna și soarele sunt într-o poziție în care acționează împreună 273 00:29:01,834 --> 00:29:05,134 și fluxul parcurge un drum lung de la margine până la uscat. 274 00:29:05,839 --> 00:29:09,331 Organismele de aici suportă doar o scurtă expunere la aer 275 00:29:09,542 --> 00:29:13,570 și nu sunt capabile să prevină propria deshidratare. 276 00:29:19,453 --> 00:29:23,480 Ariciul de mare, în apă, se comportă ca o algă încrustată. 277 00:29:25,761 --> 00:29:29,754 În afara apei, nu poate face nimic doar stă agățat de stânci. 278 00:29:30,499 --> 00:29:33,798 În apropiere, anemone uriașe își întind tentaculele, 279 00:29:33,969 --> 00:29:37,371 dar multe se retrag, pentru că în aer nu au cu ce se hrăni. 280 00:29:53,223 --> 00:29:57,091 Urocordatele pot doar filtra, prin mișcări spasmodice pentru a-și obține hrana. 281 00:29:58,596 --> 00:30:03,226 Stelele de mare sunt carnivore și această specie se hănește cu midii. 282 00:30:03,468 --> 00:30:07,461 Le învăluie cu brațele lor lipicioase, pentru a le îndepărta cochilia 283 00:30:07,639 --> 00:30:09,163 și să se hrănească cu carnea lor. 284 00:30:09,542 --> 00:30:14,070 Sub semnul inferior al apei, omoară orice midie care încearcă să se stabilească aici. 285 00:30:14,313 --> 00:30:18,477 Dar ca multe creaturi aparținând nivelului inferior, nu se pot hrăni în afara apei. 286 00:30:18,751 --> 00:30:24,987 Mai sus, unde stâncile sunt expuse în aer mai mult timp, condițiile sunt favorabile midiilor 287 00:30:25,158 --> 00:30:26,819 și ele formează o zonă densă, 288 00:30:26,993 --> 00:30:31,362 zonă care în partea inferioară e mâncată de stelele de mare, dar mai sus nu mai e atinsă de nimeni. 289 00:30:37,438 --> 00:30:41,704 Masa de midii oferă adăpost multor creaturi. 290 00:30:41,876 --> 00:30:44,937 Stele mici de mare, prea mici pentru a prăda midiile, 291 00:30:45,180 --> 00:30:49,742 viermi și crustacee, melci de mare și alte moluște. 292 00:30:57,660 --> 00:31:00,652 Midiile stau agățate de stânci printr-o legătură de fire, 293 00:31:00,864 --> 00:31:03,697 dar nu rezistă puterii valurilor mari 294 00:31:03,933 --> 00:31:07,335 și în timpul furtunilor de iarnă, suprafețe mari din ele sunt rupte și duse în larg. 295 00:31:21,653 --> 00:31:25,783 În locuri mai expuse, unde valurile lovesc cu sălbăticie, 296 00:31:26,024 --> 00:31:31,895 midiile fac loc scoicilor gât-golaș-de-gâscă care se prind de stânci printr-un picior lung, cărnos. 297 00:31:42,843 --> 00:31:48,338 Se hrănesc ținând deschise, brațe ca niște evantaie, cu care prind particule de hrană din valuri, 298 00:31:48,515 --> 00:31:52,577 nu când acestea se sparg peste ele, ci când se retrag cu delicatețe. 299 00:32:12,808 --> 00:32:18,441 Pe promontoriile cele mai expuse, midiile sunt excluse de o plantă. 300 00:32:18,715 --> 00:32:20,842 O algă ciudată cunoscută ca palmierul de mare 301 00:32:21,017 --> 00:32:24,613 care trăiește numai pe aceste țărmuri din nord-vestul Americii de Nord. 302 00:32:27,491 --> 00:32:29,925 Coroana de frunze din vârful tulpinii elastice 303 00:32:30,094 --> 00:32:36,796 permite palmierului de mare să exploateze puterea valurilor și să o folosească în atacarea midiilor. 304 00:32:37,135 --> 00:32:40,696 Plantele, surprinzător, sunt anuale. 305 00:32:40,973 --> 00:32:46,206 Primăvara, o plantă singură reușește pasul dificil 306 00:32:46,445 --> 00:32:51,884 de a se prinde de o midie, din patul de midii, așa cum a făcut aceasta. 307 00:32:53,019 --> 00:32:56,455 Când e matură produce spori, 308 00:32:56,623 --> 00:33:00,253 dar numai când e în afara apei așa cum e acum. 309 00:33:00,561 --> 00:33:07,023 Așa că în loc ca sporii să se răspândească departe așa cum se întâmplă cu alte plante... 310 00:33:07,234 --> 00:33:12,195 ...sporii de palmier de mare se scurg în găurile frunzelor 311 00:33:12,374 --> 00:33:14,934 și în patul de midii. 312 00:33:15,844 --> 00:33:19,041 Când sosește prima furtună de toamnă, 313 00:33:19,481 --> 00:33:26,217 poate prinde ramurile cu frunze ale plantei, pe dedesubt și le sfâșie. 314 00:33:26,555 --> 00:33:32,222 Dar planta se ține atât de bine de midii încât le smulge de pe locul lor 315 00:33:32,396 --> 00:33:33,761 și stânca rămâne goală, 316 00:33:33,930 --> 00:33:39,800 asta însemnând că lăstarii plantelor din apropiere 317 00:33:39,970 --> 00:33:43,372 pot să se fixeze pe stânca goală. 318 00:33:43,808 --> 00:33:50,008 Astfel prin sacrificarea unui singur palmier care crește pe o midie într-un an, 319 00:33:50,281 --> 00:33:56,881 anul următor va fi o pădure de palmieri care crește pe stânca goală. 320 00:34:08,101 --> 00:34:13,266 Midiile însă au nevoie să se scufunde în fiecare zi, 321 00:34:13,440 --> 00:34:15,931 altfel se usucă și mor 322 00:34:16,209 --> 00:34:18,906 și această linie arată exact asta. 323 00:34:19,313 --> 00:34:21,645 Deasupra ei nu poate trăi nicio midie. 324 00:34:21,916 --> 00:34:26,046 Creaturile care însă pot sunt acestea: scoicile. 325 00:34:26,821 --> 00:34:32,852 Prinse strâns de stânci, își conservă foarte eficient umezeala în interiorul cochiliei. 326 00:34:33,061 --> 00:34:37,293 Adună cantitățile minuscule de hrană de care au nevoie ca să crească și să se reproducă 327 00:34:37,466 --> 00:34:40,834 în timpul scufundărilor relativ rare din timpul fluxului foarte înalt, 328 00:34:41,070 --> 00:34:45,632 care în unele cazuri poate să dureze doar o oră pe lună. 329 00:35:11,035 --> 00:35:14,802 Fiecare nivel de pe un țărm stâncos e dominat de organismele 330 00:35:14,974 --> 00:35:19,411 care se descurcă cel mai bine acestei combinații precise de izbituri făcute de valuri, 331 00:35:19,612 --> 00:35:22,979 expunere la aer și atacurilor prădătorilor din adâncuri. 332 00:35:23,349 --> 00:35:26,285 Nimeni, în această cursa de anduranță, nu poate revendica o ocupare permanentă, 333 00:35:26,453 --> 00:35:29,320 pentru că atacul valurilor e continuu. 334 00:35:57,720 --> 00:36:01,713 Cu o precizie constantă, marea scoate partea moale a stâncilor 335 00:36:01,891 --> 00:36:03,518 și-ș croiește drum prin ele. 336 00:36:03,827 --> 00:36:07,627 Apa pătrunde cu presiune mare în articulații și crăpături 337 00:36:07,797 --> 00:36:11,325 până când străpunge o stâncă și formează o gaură. 338 00:36:15,706 --> 00:36:20,940 La capătul sudic al Australiei, furtunile sălbatice care lovesc din sud, 339 00:36:21,112 --> 00:36:24,081 cu toată forța vijeliilor din Antarctica în spate, 340 00:36:24,316 --> 00:36:31,780 distrug falezele de gresie de-a lungul liniilor slabe care le brăzdează orizontal și vertical, 341 00:36:32,124 --> 00:36:35,150 astfel că stâncile sunt tăiate în blocuri uriașe. 342 00:37:11,267 --> 00:37:14,964 După ce marea distruge faleza își continuă munca asupra resturilor. 343 00:37:15,204 --> 00:37:19,107 În timpul furtunilor, ia bolovanii și îi zdrobește de suprafața falezei. 344 00:37:19,342 --> 00:37:24,871 În perioadele de acalmie, îi rostogolește pe fundul mării și îi aruncă la mal ca pietriș. 345 00:37:25,248 --> 00:37:30,881 Fiecare mișcare distruge fragmentele până le reduce la nivelul grăunțelor de nisip 346 00:37:31,188 --> 00:37:36,057 și acum și cel mai slab curent le poate lua și duce la distanță de kilometri în josul țărmului, 347 00:37:36,260 --> 00:37:39,287 în cele din urmă depunându-le în bancuri și fâșii 348 00:37:39,464 --> 00:37:42,490 la adăpostul insulelor sau în golfuri ferite. 349 00:38:56,047 --> 00:39:00,917 Fiecare val al fiecărui flux agită suprafața nisipului, 350 00:39:01,153 --> 00:39:08,492 astfel că plantele nu pot să se fixeze așa cum se întâmplă pe stâncile de pe țărm sau în noroi. 351 00:39:08,795 --> 00:39:16,201 O plajă ca aceasta arată lipsită de viață ca orice margine de pământ. 352 00:39:16,670 --> 00:39:20,767 Dacă grăunțele de nisip nu sunt așa de mici și compacte, 353 00:39:21,008 --> 00:39:26,105 atunci fiecare va reține în jurul ei o peliculă subțire de umezeală chiar și la reflux 354 00:39:26,313 --> 00:39:30,113 și în aceste spații microscopice animalele pot trăi. 355 00:39:32,954 --> 00:39:37,391 Acești bolovani transparenți sunt, de fapt, grăunți de nisip, 356 00:39:37,592 --> 00:39:42,758 iar micuțul animal ca un șarpe este un vierme care poate sta pe un vârf de ac. 357 00:39:57,381 --> 00:39:59,315 Toți acești locuitori ai nisipului 358 00:39:59,483 --> 00:40:03,977 sunt, prin forța lucrurilor, adepți ai răsucirii, planatului și târâtului 359 00:40:04,154 --> 00:40:10,219 și ei caută fragmentele comestibile prinse între grăunțele de nisip, sau se urmăresc unul pe altul. 360 00:40:22,174 --> 00:40:27,408 Acesta e un locuitor temporar al nisipului. E larva unei moluște. 361 00:40:31,885 --> 00:40:35,446 Aici trăiește și o hidră. E ca specia comună ce trăiește în apele dulci din bălți, 362 00:40:35,622 --> 00:40:39,582 dar are un tentacul alungit cu care se ancorează. 363 00:40:41,529 --> 00:40:45,295 Un vierme nematod produce lipici dintr-o glandă din coadă 364 00:40:45,466 --> 00:40:47,764 care îl ajută să se mențină pe poziție. 365 00:40:56,612 --> 00:41:00,412 Asta e altă larvă care își începe viața plutind în mare 366 00:41:00,617 --> 00:41:04,075 dar se stabilește în nisip pentru a-și continua dezvoltarea. 367 00:41:04,654 --> 00:41:08,055 Construiește un tub subțire de mucus pe care îl cară 368 00:41:08,224 --> 00:41:11,022 și se agață cu țepii de pe flancuri. 369 00:41:19,870 --> 00:41:24,808 Când crește, face același lucru la o scară mai mare, deasupra nisipului. 370 00:41:25,177 --> 00:41:27,645 E un vierme numit zidarul de nisip. 371 00:41:29,447 --> 00:41:33,042 Acum nu construiește numai un tub, îi adaugă și niște ciucuri la vârf. 372 00:41:33,285 --> 00:41:37,086 Aceștia încetinesc curgerea apei astfel că particulele de hrană suspendate cad 373 00:41:37,256 --> 00:41:39,554 și pot fi adunate de tentaculele care unduie. 374 00:41:40,293 --> 00:41:43,490 Tuburile necesită o reînnoire constantă 375 00:41:43,696 --> 00:41:48,725 și astfel face acest lucru zidarul de nisip, reprodus la o viteză de 125 de ori mai mare. 376 00:42:31,282 --> 00:42:34,740 Deși plantele nu pot crește pe aceste nisipuri în continuă mișcare, 377 00:42:35,019 --> 00:42:39,718 cele dislocate de pe stâncile țărmului, de valuri, sunt aduse aici 378 00:42:40,057 --> 00:42:43,357 și sunt multe creaturi pe plajă care le așteaptă. 379 00:42:55,808 --> 00:42:57,571 Sunt lăcuste de nisip. 380 00:42:57,810 --> 00:43:01,769 Se ascund sub nisip pentru a evita să fie arse sau deshidratate de soare, 381 00:43:02,015 --> 00:43:04,314 dar acum e hrană de luat. 382 00:43:21,002 --> 00:43:23,664 Pe multe plaje sunt în număr astronomic. 383 00:43:23,939 --> 00:43:29,606 Pot fi până la 25.000 pe metrul pătrat de nisip. 384 00:43:42,159 --> 00:43:45,185 Hrana preferată a lăcustelor de nisip e vegetația putrezită. 385 00:43:45,829 --> 00:43:49,027 Carnea putrezită atrage crabii. 386 00:43:57,475 --> 00:44:01,606 Rămășițele unei sepii reprezintă un festin pentru crabii fantomă. 387 00:44:22,569 --> 00:44:25,664 Uneori, când se poate, e mai bine să-ți tai o halcă 388 00:44:25,840 --> 00:44:29,298 și s-o duci departe pentru a mânca în liniștea unei vizuine. 389 00:44:34,049 --> 00:44:37,507 Crabii și creveții trăiesc în apropierea liniei de reflux cele mai înalte. 390 00:44:37,753 --> 00:44:42,247 Apa care sosește aduce alți necrofagi. 391 00:44:43,825 --> 00:44:49,128 Acest periscop de pe o plajă din Africa de Sud aparține unei moluște: melcul plug. 392 00:44:54,170 --> 00:44:57,834 Își umflă piciorul asemănător unui plug pompând în el apă, 393 00:44:58,075 --> 00:45:02,205 și nu-l folosește ca un brăzdar ci ca pe o placă de surf. 394 00:45:02,713 --> 00:45:08,118 E luat de apă și purtat în interior împreună cu hrana lui potențială... 395 00:45:11,623 --> 00:45:13,215 ...o meduză descompusă. 396 00:45:22,468 --> 00:45:27,303 Melcul plug îi detectează prezența prin gustul de leș din apă 397 00:45:27,506 --> 00:45:29,906 și se îndreaptă spre ea cu mare viteză. 398 00:46:06,649 --> 00:46:10,915 Pentru a evita să fie duși pe plajă mănâncă repede 399 00:46:11,087 --> 00:46:15,457 și apoi, dacă a mai rămas ceva, îngroapă resturile în nisip. 400 00:46:16,026 --> 00:46:17,960 Apoi așteaptă fluxul 401 00:46:18,129 --> 00:46:22,691 pentru a se întoarce pe planșele lor de surf în siguranța apelor adânci. 402 00:46:29,574 --> 00:46:34,807 Foarte puține creaturi ale mării se aventurează dincolo de limita maximă a fluxului și supraviețuiesc. 403 00:46:35,147 --> 00:46:40,085 Un grup de animale s-a adaptat să facă asta datorită moștenirii lor 404 00:46:40,286 --> 00:46:45,485 și invadează această plajă din Costa Rica, în număr uriaș. 405 00:46:46,893 --> 00:46:48,155 Țestoasele. 406 00:46:48,695 --> 00:46:53,496 Sunt țestoase Ridley, cele mai mici țestoase de mare, lungi de maxim 30 cm. 407 00:46:54,468 --> 00:46:56,902 Țestoasele sunt urmașii unor reptile care au trăit pe uscat 408 00:46:57,070 --> 00:47:01,872 și la fel ca toate reptilele, depun ouă care se dezvoltă și eclozează în aer. 409 00:47:02,143 --> 00:47:07,911 În fiecare an, femelele adulte, care s-au împerecheat în mare, trebuie să ajungă pe uscat. 410 00:47:12,755 --> 00:47:17,021 Sosesc într-un ritm de 5.000/oră. 411 00:47:17,459 --> 00:47:21,987 Folosesc numai una sau două din miile de plaje care par potrivite. 412 00:47:22,231 --> 00:47:26,464 În plus, fac asta doar în câteva nopți ale anului 413 00:47:26,636 --> 00:47:28,695 între august și noiembrie. 414 00:47:36,414 --> 00:47:38,405 Înotătoarele foarte eficiente când sunt în apă, 415 00:47:38,616 --> 00:47:42,677 abia reușesc să ridice o țestoasă pe nisip. 416 00:47:42,920 --> 00:47:45,253 Trebuie să se târască pe plajă. 417 00:47:47,159 --> 00:47:50,560 Această reproducere în masă poate fi un avantaj pentru țestoase. 418 00:47:50,729 --> 00:47:53,323 Din moment ce se întâmplă doar în câteva nopți din an, 419 00:47:53,665 --> 00:47:57,124 ouăle lor pot suporta o populație mare de prădători, 420 00:47:57,403 --> 00:48:00,497 decât dacă țestoasele ar depune ouă timp de câteva luni. 421 00:48:01,207 --> 00:48:04,233 Totuși, chiar și așa, din motive necunoscute, 422 00:48:04,477 --> 00:48:10,075 aproximativ un singur pui care eclozează din o sută de ouă ajunge în mare. 423 00:48:11,151 --> 00:48:13,984 Ffiecare femelă depune cam 100 de ouă. 424 00:48:27,168 --> 00:48:30,070 După ouat, femela acoperă cu grijă gaura. 425 00:48:47,658 --> 00:48:52,027 Câțiva coati și vulturi vin din pădure să prade, 426 00:48:52,263 --> 00:48:55,664 dar impactul lor e mic asupra a un milion de ouă. 427 00:49:04,043 --> 00:49:08,002 În noaptea următoare, sosec alte mii de țestoase Ridley. 428 00:49:16,556 --> 00:49:22,290 Pe alte plaje și mai ascunse, ouă alte specii de țestoase. 429 00:49:24,130 --> 00:49:31,037 E cea mai mare dintre țestoasele marine. 430 00:49:31,305 --> 00:49:36,140 Această creatură minunată e țestoasa uriașă cu spate pielos. 431 00:49:36,377 --> 00:49:39,108 E un animal misterios. 432 00:49:39,448 --> 00:49:42,747 Rătăcește singuratică prin oceane. 433 00:49:43,051 --> 00:49:49,389 Se regăsesc aproape peste tot la tropice dar pot ajunge și mai departe. 434 00:49:49,726 --> 00:49:52,456 Au fost semnalate departe în sud în Argentina 435 00:49:52,662 --> 00:49:55,995 și în nord până la Insulele Britanice și America de Nord. 436 00:49:56,332 --> 00:50:00,167 E o creatură misterioasă, pentru că deși știm cu ce se hrănește, 437 00:50:00,337 --> 00:50:07,072 arici de mare, pești și uneori meduze, altceva nu prea mai știm. 438 00:50:07,311 --> 00:50:12,045 Nu știm cât trăiesc. Nu știm cum găsesc masculii femelele. 439 00:50:12,250 --> 00:50:18,655 Nu știm cum navighează femelele ca să găsească locuri de cuibărit ca acesta. 440 00:50:18,890 --> 00:50:24,727 Nu știam nici măcar care era principalul loc de cuibărit până acum 25 de ani. 441 00:50:24,897 --> 00:50:30,494 Atunci s-a descoperit că unele cuibăresc în Surinam pe țărmul Americii de Sud, 442 00:50:30,736 --> 00:50:34,605 iar altele aici, pe coasta estică a Malaeziei. 443 00:50:34,941 --> 00:50:39,105 Populația locală cunoștea țestoasele 444 00:50:39,279 --> 00:50:42,373 și le jefuia mereu ouăle. 445 00:50:42,616 --> 00:50:46,610 Astăzi, populația a crescut foarte mult 446 00:50:46,854 --> 00:50:50,585 și ouăle sunt jefuite mult mai intens, 447 00:50:50,758 --> 00:50:56,129 așa că fără niciun dubiu, această creatură uriașă, deosebită, e în pericol. 448 00:50:57,132 --> 00:51:02,627 Dar poate că țestoasele cu spate pielos au și alte locuri de cuibărit pe care nu le știm. 449 00:51:02,838 --> 00:51:08,675 Poate se duc pe insule mici de corali pierdute în imensitatea oceanului 450 00:51:08,845 --> 00:51:12,212 pentru a găsi plaje departe de oameni. 451 00:51:12,449 --> 00:51:17,580 Acolo vom merge și noi în următorul program. 452 00:51:18,581 --> 00:51:23,581 Traducerea Pogăru'